În discursul său cu ocazia Congresului Uniunii Federative a Naționalităților Europene, eveniment care a avut loc la Cluj-Napoca, primarul Emil Boc a afirmat că în România există un fenomen cultural interetnic și a descris Cluj-Napoca drept un mediu deschis pentru orice etnie. Cum e în realitate viața la Cluj pentru cineva care are o etnie diferită de a majorității?
“Bun venit în Cluj-Napoca, un antic oraș roman, bun venit în Transilvania, tărâmul pădurilor, bun venit în România, patria tuturor cetățenilor săi, indiferent de etnie! Aș îndrăzni să spun că această reuniune, în care sunt discutate chestiuni ce privesc minoritățile din Europa, are loc în locul potrivit – locul în care culturi, identități, religii, limbi diferite se regăsesc într-un mediu deschis, orientat spre viitor”, a spus Emil Boc în mesajul său, cu ocazia FUEN Congress, care a avut loc în perioada 17-20 mai la Cluj-Napoca. FUEN este cea mai mare organizație europeană a minorităților naționale, iar la congres au participat peste 200 de delegații din mai multe țări.
Emil Boc, în calitate de primar le-a arătat străinilor care au vizitat Clujul cea mai bună „fotografie” a comunităților etnice, în care a așezat personajele cum a dorit, în lumina artificială a unor clișee precum: toleranță, acceptare, respect. Era de așteptat ca administrația orașului să cuprindă în discurs doar părțile frumoase ale traiului interetnic din Cluj-Napoca.
La discurs, nu s-a gândit nimeni să atașeze fotografii cu “lagărul” rromilor – groapa de gunoi Pata Rât – ori cu mesaje rasiste ale unor clujeni foarte “deschiși” față de semenii lor de o altă etnie. Vom arăta noi câteva exemple care indică cum sunt văzute anumite etnii în acest oraș.
,,Rromii, o mare problemă pentru țara asta” a scris Constantin C. pe pagina de Facebook a Ziar de Cluj. Altcineva propune o soluție foarte “benefică”, singura care ar facilita conviețuirea rromilor, relocați din Pata Rât în locuințe sociale din Apahida, cu românii.
”SĂ ÎI ȘI CASTREZE ȘI PE URMĂ POT ACCEPTA POPULAȚIA DIN APAHIDA LINIȘTIT”, a dat verdictul Diana P.
“De zeci de ani se încearcă integrarea lor în societate, prea multe beneficii gratis au la cât „lucreaza” ei. Sângele apă nu se face. Va mai trebui câteva sute de ani să se civilizeze”, a scris și Nincic S.
Valul de mesaje care instigă la discriminare și ură curge în multe locuri unde este atins subiectul extrem de sensibil al etniilor minoritare: forumuri, bloguri, grupuri de discuții pe facebook.
Ce spune, în schimb un medic român care tratează rromi și îi ajută cu ce poate? Richard Florescu susține că nu a întâlnit în cariera sa nici un caz de discriminare față de rromi din partea românilor, însă spune că alte etnii nu îi tolerează în Cluj.
“Consult mulți pacienți rromi. Eu îi ajut, și atunci când au câte o manifestare mă mai invită și pe mine. De exemplu, la cinematograful Mărăști unde își promovează dansurile și cântă. Îi încurajez pentru că au și ei valorile lor artistice. Cum să aibă prejudecăți românii? Nu au nici o prejudecată. Se duc și ei când au manifestările lor. Fiecare se duce la ce îi place. Și pe mine m-au invitat niște maghiari că nu știu ce formație a cântat lângă statuia lui Matei Corvin și nu am avut nici o prejudecată; m-am dus la Zilele Maghiare. Noi conviețuim. Cuvântul „conviețuire” e specific poporului român. Sunt de o toleranță și de o dorință de a conviețui cu ceilalți pe care alte popoare nu o au.
Noi românii ne remarcăm printr-o toleranță care nu mai există în Europa. Dar pădure fără uscături nu există. Pentru a conviețui pașnic, eu zic că trebuie încurajate orice fel de relații cu ei. Așa cum sunt Zilele Maghiare să bage și o zi a culturii țigănești. Trăim împreună și nu avem de ce să ne marginalizăm unii pe alții. Nu am avut rrom umilit de un român în cabinet. Da, dacă fură și dă în cap, e normal să fie marginalizat. Dacă ei se comportă ca vandalii, sigur că avem o atitudine mai rezervată. Dar avem foarte mulți angajați (rromi, la Cluj n.r.) care sunt promovați de către români, nu sunt marginalizați. Uitați-vă câți rromi din Pata Rât sunt angajați la firme. Uitați-vă pe statistici. Eu nu am întâlnit niciun rrom care să fie discriminat de un român”, a declarat medicul pediatru Richard Florescu.
Dacă față de rromi, prejudecățile sunt multiple și nu oricine ar participa cu dragă inimă la un eveniment cultural cu și despre ei, în ce privește etnia maghiară lucrurile sunt mult diferite pe plan local. Comunitatea maghiară colaborează, în general, bine cu românii, când vine vorba de viața culturală. Dar mai este loc pentru schimbarea mentalității.
“Probabil știți și dvs. că lucrurile nu stau chiar așa (cum le descrie Emil Boc – n.r.). Comunitatea maghiară și-a exprimat de mai multe ori punctul de vedere. După părerea mea, suntem încă departe de a trăi aici la Cluj într-un mod în care fiecare minoritate și fiecare grup etnic își poate găsi tot ceea ce gândește. Noi ca și maghiari nu suntem o minoritate care s-a format mai recent în societatea orașului. Din punct de vedere istoric, comunitatea maghiară a fost prezentă în viața Clujului de sute de ani. Deci, istoria orașului a fost formată de către comunitatea sasă și cea maghiară. După părerea mea, se pot regăsi în prezent mici pași care arată spre un fel de normalitate. În sfârșit, putem să citim măcar la una din intrările în oraș că e scris și Koloszvar și poate cu acești pași și cu foarte multă comunicare, am putea să ajungem să nu vadă comunitatea majoritară în comunitatea maghiară o comunitate care este împotriva ei. Și să putem fi mândri de o istorie care este și comună”, ne-a declarat preotul unitarian Norbert Racz.
În parohia sa, alcătuită din maghiari activi din punct de vedere cultural, preotul spune că de când organizează evenimente nu s-a lovit de prejudecăți. Nimeni nu a pus bariere culturii, însă barierele, de orice fel, încă mai există, din nefericire, la Cluj.
“În munca pe care o desfășurăm noi, nu ne-am întâlnit cu astfel de probleme (prejudecăți – n.r.). Chiar vom organiza în curând unul dintre marile evenimente ale comunității noastre „Porțile deschise la unitarienii din Cluj” și în fiecare an dorim să integrăm și comunitatea română. Nu ne-am lovit niciodată de nici un fel de problemă etnică. De bariere. Însă auzim că există totuși și acestea.
Noi am avut evenimente culturale, au cântat coruri române în biserica noastră. Am avut festivaluri în care nu a participat niciun grup maghiar și asta nu a reprezentat o problemă pentru că, cultura este universală; asta nu ține de vreo etnie. Sau să pui bariere etnice în fața culturii, asta mi se pare greu de imaginat”, ne-a mărturisit preotul unitarian Norbert Racz.