Cum si-au planificat alte orase dezvoltarea pentru urmatorul deceniu, in timp ce Clujul scoate de la naftalina aquaparkul si centurile ocolitoare

In timp ce in Strategia Municipiului Cluj-Napoca 2014-2023 se reincalzesc proiecte mai vechi precum aquaparkul din Grigorescu, un centru regional de expozitii, centura ocolitoare sud sau amenajarea Canalului Morii, in alte orase strategia prezinta o viziune mai ampla si mai aplicata.

La Oradea, de exemplu, s-a acordat o mai mare atentie monumentelor istorice si domeniului sanatatii. Se are in vedere imbunatatirea infrstructurii IT la nivelul spitalelor. Se are in vedere crearea unei platforme comune IT care sa interconecteze spitalele din Municipiul Oradea și imbunatatirea retelei IT prin dezvoltarea solutiilor de securitate la cladirile care asigura serviciile de sanatate. Organizarea data center intr-unul din spatiile existente in cadrul celor 3 structuri publice, achizitie echipamente data center si instalatii conexe. De asemenea, oradenii vor sa creeze un ecosistem IT. Autoritatea locala va oferi gratuit spatiul pentru activitatea mai multor start-up-uri. Se vor organiza programe comune la nivelul scolilor și liceelor pentru a interconecta invatamantul cu mediul IT. De asemenea se va lucra la conceperea unei aplicatii IT care sa centralizeze datele de la scoli, liceele din Municipiul Oradea.

In Strategia de Dezvoltare a Municipiului Oradea s-au stabilit si proiecte prioritare de investitii in infrastructura precum centura metropolitana, pasaj subteran in Piata Gojdu, reabilitarea strazilor din cartierele vechi sau a podului din Piata Unirii. Se va urmari, de asemenea extinderea si modernizarea retelei de apa si canalizare, construirea unui ambulatoriu la Spitalul Judetean, amenajarea si dotarea Centrului Oncologic, reabilitarea a sase monumente istorice. De asemenea, se va construi o parcare cu doua niveluri in fata Spitalului Municipal cu 330 de locuri. Amenajarea malului raului Crisul Repede este un alt proiect prioritar pentru urmatorii ani, la fel cum este si constructia unei baze de tratament și agrement la nivelul Ștrandului Ioșia si a unui Aquapark in Sinmartin.

Din punct de vedere cultural Timisoara sta mai bine, are conturata o strategie separata pentru acest domeniu pentru perioada 2014-2024. infiintarea unui Centru Arta-Tehnologie-Experiment Interdisciplinar, Constructia si amenajarea unei noi sali de spectacole si concerte in Timisoara, cu o capacitate de aproximativ 1500 de locuri, Transformarea Cinema Timis intr-o institutie de tip Art House, Acordarea de burse de creatie si de atelier artistilor
vizuali, Intrarea in legalitate a artistilor ambulanti si derularea unor proiecte de street art in locatii strategice pentru oras sunt doar cateva dintre propunerile administratiei timisorene.

Scutiri fiscale pentru operatorii economici timisoreni care finanteaza actiuni culturale timisorene de interes public sau acordarea de reduceri pe impozitul pe proprietate din chirii pentru operatorii economici si pentru persoanele
fizice care ofera spatii (cladiri si terenuri) pentru operatori culturali sunt alte doua propuneri curajoase din Strategia Culturala a Timisoarei.

Constituirea unei comisii de estetica urbana, o alta propunere a strategiei timisorene ar putea fi un exemplu demn de urmat si pentru Cluj-Napoca, avand in vedere unele amenajari in oras.

In Strategia Municipiului 2014-2023 gasim proiecte reincalzite, proiecte despre care se discuta de ani de zile, fara sa se faca ceva concret. In lista de proiecte prioritare gasim Extinderea si modernizarea infrastructurii sportive - Complex Cultural si Sportiv Gheorgheni; Constructia Aqua Park Grigorescu; Amenajare terenuri/facilitati de sport la unitatile de invatamant, constructii de parking-uri si desfiintarea garajelor. 15 milioane de euro sunt propuse pentru implementare proiect integrat de amenajare in scop de agrement a raului Somes si a Canalului Morii. Sunt si cateva idei noi, precum angajarea unui city manager, organizarea de stagii de practica, de programe de mentorat și acordarea de burse pentru elevi și studenti, in cooperare cu mediul de afaceri local, implementarea unui sistem de senzori pentru monitorizarea poluarii, zgomotului, traficului și parcarilor sau implementarea unui sistem de carduri electronice (smart cards) pentru cetateni, care sa le asigure accesul la diferite servicii publice.

Adauga comentariu