Fapte si cifre ingrijoratoare: fiecare al saptelea deces este produs de un accident vascular cerebral (AVC); mii de romani zac paralizati de pe urma AVC. Dupa cancer si SIDA, AVC este una dintre cele mai de temut si mai invalidante boli care afecteaza lumea civilizata. Mai mult de jumatate din cei care au suferit de AVC mor in primele sase luni dupa aceea, iar o treime din totalul supravietuitorilor necesita ingrijiri zilnice pentru tot restul vietii. 10 % dintre supravietuitori isi petrec restul vietii in institutii de ingrijire specializate. Trist, dar adevarat!
AVC este cel mai adesea o consecinta a aterosclerozei – cu alte cuvinte, a procesului de ingrosare, ingustare si ridgidizare a arterelor care furnizeaza creierului sangele oxigenat. Acest proces aterosclerotic poate afecta atat arterele proprii ale creierului, cat si pe cele care merg direct la creier. Zonele aspre, rugoase, de pe suprafata interna a peretelui arterial devin adevarate rasadnite pentru formarea de cheaguri si placi ateromatoase. Atunci cand obstructia devine completa, se spune ca artera s-a trombozat.
Uneori, fragmente de placi ateromatoase sau de cheaguri se desprind din alte parti ale sistemului circulator si calatoresc o data cu sangele, ajungand in arterele mai mici din creier, pe care le obstrueaza. Aceste fragmente se numesc emboli. Aproximativ 85 % din totalul AVC sunt produse prin obstructia trombotica sau embolica a arterelor cerebrale.
Restul accidentelor vasculare sunt produse de hemoragii. Cea mai mare parte a acestora sunt legate de coexistenta unor valori nepermis de mari ale tensiunii arteriale, care forteaza sangele sa iasa prin fisurile din peretii arteriali. Un mic numar de hemoragii sunt produse de anevrisme. Acestea sunt niste defecte de structura ale peretilor arteriali, sub forma unor zone dilatate, baloniforme, care cu timpul devin din ce in ce mai subtiri si in cele din urma se rup. In ambele cazuri, rezultatul este sangerarea in tesutul nervos.
Leziunile caracteristice AVC sunt urmarea impiedicarii accesului sangelui proaspat intr-o anumita zona a creierului, zona care in scurt timp moare din lipsa de oxigen. Atunci cand este afectata o portiune mare a creierului, AVC este sever sau fatal. Afectarea unei zone mai reduse din creier va determina simptome mai putin importante.
Majoritatea AVC sunt legate direct de existenta hipertensiunii arteriale; de aceea, controlul periodic al acesteia si tratarea prompta a oricarei probleme aparute constituie cea mai buna protectie.
Unele persoane incep prin a avea atacuri ischemice tranzitorii (AIT) sau AVC minore, care se instaleaza brusc si dispar in mai putin de 24 de ore. Majoritatea dureaza numai cateva secunde, iar restabilirea (vindecarea) este completa. Cu cat numarul AIT este mai mare insa, cu atat sansele de a dezvolta un AVC complet sunt mai crescute.
Alti fcatori de risc sunt reprezentati de niveluri crescute ale colesterolului si gliceridelor sangvine, fumat, diabet, obezitate si sedentarism, toti acestia contribuind la dezvoltarea aterosclerozei.
Majoritatea AVC pot fi prevenite si ar putea deveni relativ rare daca oamenii ar incepe sa adopte de timpuriu in cursul vietii, deprinderi sanatoase cum ar fi:
Nu fumati. Fiecare al saselea deces produs prin AVC este direct legat de fumat.
Verificati-va regulat valorile tensiunii arteriale. Nu uitati ca hipertensiunea creste cu 800 % riscul de a avea un AVC.
Folositi mai putina sare. In regiunile globului, in care ingestia de sare este redusa, hipertensiunea este practic necunoscuta.
Controlati-va si normalizati-va greutatea corporala. Obezitatea favorizeaza ateroscleroza, hipertensiunea si majoritatea formelor de diabet.
Eliminati sau reduceti din consumul alimentar produsele lactate nedegresate. Majoritatea acestora sunt bogate in colesterol si grasimi.
Adoptati o alimentatie saraca in grasimi si colesterol si bogata in fibre. Reducerea aportului de grasimi sub 20 % din totalul caloriilor consummate intr-o zi protejeaza startul intern arterial fata de ateroscleroza.
Adoptati un program regulat de exercitii fizice. Ele imbunatatesc circulatia si ajuta la controlul greutatii corporale si hipertensiunii.
Pentru cei care au suferit deja unul sau mai multe AVC, acelasi stil de viata care ajuta la prevenirea AVC va grabi procesul postaccident si va ajuta la prevenirea accidentelor. Arterele ingrosate, cu lumenul ingustat, se redeschid incetul cu incetul, in conditiile in care se respecta cu strictete un regim alimentar foarte sarac in grasimi, vegetarian, impreuna cu alte practici sanatoase. Ca dovada ca aceste lucruri sunt adevarate, este suficient sa studiati statisticile referitoare la AVC din SUA sau Canada, unde, gratie progreselor in tratamentul hipertensiunii, a imbunatatirii alimentatiei si practicilor stilului sanatos de viata, incidenta AVC a scazut cu peste 50 % in cursul ultimilor 30 de ani. Oare nu avem nimic de invatat de la ei?