Pentru cele mai multe persoane, carnea si legumele sunt doua categorii de alimente pe care le consuma (aproape) zilnic, fie ca identificam mai multe categorii: persoane consumatoare de carne, vegetarieni, raw vegan-i sau persoane obisnuite pentru care primeaza gustul si senzatia de satietate.
Dupa o sursa curata si de incredere care furnizeaza carne de calitate, mai ramane problema (pre)gatirii alimentelor intr-un mod care sa ofere un aport nutrivit potrivit si care sa fie atat delicios, cat si sanatos si sa echilibreze organismul si functiile metabolismului.
Carnea, ca si majoritatea alimentelor, trece printr-o serie de etape pregatitoare pana la momentul consumarii ei. E suficient sa amintim diverse procese prin care trece, precum fierberea, prajirea, coacerea, afumarea, tocarea, uscarea, si multe altele, pentru a ne imagina cat de mult se pierde din calitatile nutritive ale acesteia si din calitatile ei primare, distinctive.
Esential este sa intelegem unde intalnim raul cel mai mare si sa identificam practicile nocive. In cazul carnii, cu adevarat nocive sunt mezelurile, care sunt pline de conservanti, aditivi, coloranti, emulsificatori, zahar, faina, soia, amidon, si multe altele. Cel mai simplu exercitiu de intelegere a acestor denumiri ale compusilor din mezeluri este o reintoarcere la amintirile pe care orice om le are despre felul in care se hranea acum zece sau treizeci de ani, perioade in care orice aliment se pregatea mult mai putin, iar procesele dintre obtinerea si consumarea alimentelor erau cu mult reduse.
Totodata, putem sa intelegem foarte usor cat de toxice sunt pentru organism toate aceste schimbari daca judecam lucrurile in mod rational: oare e normal sa existe atat de multe tipuri de maioneza al caror termen de valabilitate depaseste si un an de zile, cand daca am pregati o maioneza in casa aceasta s-ar strica in cel mult cateva zile? Exemplul acesta se poate aplica multor produse de pe piata.
Carnea si chiar derivatele acesteia se pot gati in foarte multe feluri, depinzand doar rezulatatele proceselor respective. In ziua de astazi, daca ne dorim un gust foarte bun al alimentelor putem sa il obtinem, precum si o sursa bogata nutritiv, echilibrata si sanatoasa. Un alt aspect optimist si important care merita sa ne circule prin minte e acela ca hrana si mesele pe care le servim pot sa fie concomitent si sanatoase, dar si delicioase in ceea ce priveste savoarea si aromele lor.
Inainte de-a cauta metode cum sa gatim carnea de peste, de porc sau orice alt tip de carne, ar fi bine sa gasim intai care este sursa ce ofera aceasta carne. Astfel, daca dorim sa gatim un peste la pranz sau la cina este esential sa stim daca avem de-a face cu un peste pangasius, crescut cu tot soiul de hormoni de crestere si cu alte toxine acumulate in urma razboiului din Vietnam (ca doar n-o fi fiind vreo coincidenta ca supermarketurile din Romania sunt pline pana la refuz cu acest peste, care e si cel mai ieftin, totodata), sau cu un peste pescuit din rauri sau provenit din acvacultura.
Acest principiu se aplica in cazul oricaror soiuri de carne: daca pregatim carne de pui e necesar sa stim daca acesta provine dintr-o curte, unde a crescut normal, sau daca provine dintr-o crescatorie a carui scop a fost sa „umfle” cat mai repede puiul respectiv.
Daca alegem sa pregatim un gratar sau o alta modalitate asemanatoare de-a pregati carnea, e bine macar sa stim ca efectul temperaturilor ridicate le induce produselor de carne infinite modificari toxice, in special daca folosim ulei si faina pentru a o pregati (cazul clasic al snitelelor de porc si pui), caz gastronomic cu urmari total nefaste, intrucat combinatia dintre ulei, faina si temperaturile inalte produce numeroase modificari chimice si toxice in interiorul carnii.
Cel mai bine ar fi sa renuntam la aceste practici incetatenite in obiceiurile noastre de pregatire a hranei si chiar am putea intelege, treptat, ca orice aliment pe care-l consumam isi are efectele lui benefice, dar si negative asupra noastra, iar ulterior si modul in care am preparat aceste alimente are o importanta deosebita producand fie bunastare, fie regres in ceea ce priveste sanatatea si forma fizica a corpului. Astfel, renuntand la prajire si la efectele nocive pe care le induce, ne putem orienta spre fierbea carnii, chiar cu tot cu oase, sau spre coacerea acesteia la cuptor sau la un slow-cooker, cazuri in care temperaturile scazute nu elibereaza in carne nici toxine, si nici nu asimileaza alte substante nocive provenite din exterior.
Asadar, decat o ceafa arsa la gratar sau un alt produs gatit in ulei incins si-n faina, mai bine acelasi tip de carne gatit la un slow-cooker sau la cuptor si asezonat cu legume. Garnitura alcatuita din legume langa care ne servim carnea aduce multe beneficii in aceasta combinatine, intrucat vegetalele reusesc sa impiedice si sa neutralizeze efectul nociv pe care-l au unii compusi ai carnii.
Desigur, majoritatea persoanelor ofera langa carne o garnitura compusa din eternii si celebrii cartofi, dar oare cati dintre acestia realizeaza bomba calorica pe care o aseaza in farfurie? Astfel, dupa modul potrivit, corect, de a pregati carnea, ne putem gandi mereu la garnitura formata din legume pentru aceasta, in detrimentul efectului nociv al cartofilor (o alta practica incetatenita in mentalitatea romanului).
.ro
Foto: sxc.hu