Accidentul vascular cerebral (AVC) este o boala grava, in care se produce o intrerupere neasteptata a irigarii cu sange a unei parti a creierului. In lipsa sangelui proaspat si, prin urmare, a oxigenului, celulele din creier vor suferi, gradul de suferinta depinzand de marimea si de localizarea zonei de creier care a fost afectata.
Daca in cazul altor organe o asemenea suferinta este in mare parte reversibila, in cazul creierului, privatiunea de oxigen de doar cateva minute duce la afectari definitive ale acestuia, mergand chiar pana la deces. Spre exemplu, in urma unui AVC pot aparea paralizia unei parti a corpului sau a ambelor parti, dificultati in mers sau in efectuarea activitatilor cotidiene, cum ar fi alimentatia, pierderea capacitatii de a vorbi sau de a intelege ceea ce se vorbeste.
Pentru a intelege mai bine aceasta boala, este interesant sa vedem ce se intampla in SUA, unde exista un control statistic si in aceasta privinta. Aici ea este considerata a treia cauza de deces la adulti, producand in acelasi timp si cele mai multe handicapuri. In aceasta tara se produc annual 600000 de accidente vasculare cerebrale, o treime dintre acestea fiind fatale. In fiecare an, SUA cheltuieste din cauza acestei boli, pentru ingrijiri medicale si recuperare, impresionanta suma de 40 de miliarde de dolari.
Sa ne inchipuim ca sangele circula de la inima spre creier printr-un tub cilindric, elastic, asemanator unui pai. Fluxul de sange poate fi afectat in doua moduri: printr-o obstructie in interiorul tubului sau printr-o compresie din exteriorul acestuia. Astfel se produc cele doua tipuri de AVC: de tip ischemic si de tip hemoragic.
AVC ischemic este cel mai frecvent (80% din cazuri) si se produce intr-un mod asemanator infarctului miocardic, fiind favorizat de depozitele de grasime de pe arterele cerebrale. Ateroscleroza este un factor predispozant prin faptul ca cele mai multe tromboze se produc in regiunile arterei in care placile de grasime bine dezvoltate afecteaza circulatia normala a sangelui. Exista si situatii in care un cheag vine de la distanta si se opreste in artera cerebrala (sunt asa-numitele accidente vasculare embolice).
O forma particulara de accident vascular ischemic este asa-numitul atac ischemic tranzitoriu, care uneori (in 10% din cazuri) anunta un accident vascular in viitorul imediat. Simptomele lui dispar relativ repede (in cateva minute sau ore) prin dizolvarea cheagului mic, format la locul depozitului aterosclerotic arterial. El poate fi insa provocat si de o ingustare permanenta a diametrului arterial care contribuie la recidiva atacului.
AVC hemoragic este cel mai grav, dar, din fericire, mai putin freecvent (20% din cazuri). El se produce prin ruptura unui vas de sange din creier, ceea ce va produce atat privatiunea de sange intr-o anumita zona, cat si o hemoragie locala, cu efect de compresie asupra creierului. Uneori, o asemenea hemoragie poate aparea in plina stare de sanatate prin ruperea unui asa-numit anevrism arterial cerebral. Anevrismul este o dilatare arteriala – de obicei necunoscuta, pe care o putem avea chiar de la nastere – al carei perete, avand o rezistenta mai scazuta, la un efort sau o crestere a tensiunii arteriale, se poate rupe brusc, producand, de cele mai multe ori, o hemoragie extrem de grava.
Prevenirea AVC. Probabilitatea unui AVC creste o data cu varsta, indeosebi dupa 65 de ani. Incidenta este mai crescuta la barbati, la cei care au mai avut in familie asemenea boli si la cei cu atacuri ischemice tranzitorii in antecedente. Patru din cinci bolnavi cu accident cerebral au avut asemenea atacuri inainte. De asemenea riscul este mai mare la femeile care iau contraceptive si care, in acelasi timp, fumeaza sau au migrene frecvente.
Exista o serie de semne care trebuie sa ne atraga atentia asupra unui iminient AVC. Acestea sunt:
– oboseala sau amortirea simtite la mana, la picior sau la muschii fetei, de obicei pe o singura fata;
– dificultatea de a vorbi sau de a intelege cuvintele, pierderea salivei prin coltul gurii;
– tulburari de vedere sau pete in campul vizual;
– mici pierderi de echilibru sau de precizie in efectuarea unor miscari;
– senzatia de ameteala sau lesin care se repeta;
– dureri de cap aparute brusc, inexplicabil;
– modificari ale personalitatii: iritabilitate, nerabdare, suspiciune.
Daca asemenea simptome apar la o varsta inca tanara, de 30-40 de ani, se impune prezentarea de indata la un medic specialist.
Exista insa o serie de factori favorizanti in producerea AVC:
– Hipertensiunea arteriala suprasolicita peretele arterelor, situatie care, in timp, duce la slabirea rezistentei acestora.
– Fumatul, prin substantele chimice ale fumului de tigara, afecteaza proprietatile sangelui, facandu-l mai predispus la formarea de cheaguri.
– Nivelul crescut de colesterol in sange duce la acumularea colesterolului in peretii arteriali, accelerand progresia aterosclerozei.
Exista insa si o veste buna, si anume ca, abandonand fumatul, controland hipertensiunea arteriala prin dieta si tratament adecvat, consumand alimente sarace in grasimi si devenind activi din punct de vedere fizic, avem toate sansele de a reduce semnificativ riscul de a face aceasta boala.