In 25 de ani de la Revolutie, niciun senator sau deputat clujean nu a avut o initiativa legislativa, prin care denumirea “Napoca” alipita Clujului de Nicolae Ceausescu printr-un decret din ‘74, sa fie abrogata. Un grup de cetateni, la initiativa unui fost subprefect de Cluj, Zoltan Gyorke, formeaza acum un comitet de initiativa si se folosesc de dreptul constitutional de a initia un poiect de lege, prin care sa ceara Parlamentului sa abroge Decretul din 1974, iar orasul sa reprimeasca vechiul nume.
Initiativa a pornit pe Facebook si este greu de apreciat cate persoane sunt de acord ca orasul sa reprimeasca denumirea de dinainte din 1974. Cert este insa ca, in cateva saptamani, va fi format un comitet de initiativa, care trebuie sa aiba minimum 10 membri, pentru a putea fi demarata campania de strangere de semnaturi.
Zoltan Gyorke, fost subprefect al Clujului in 2008-2009 si membru al Guvernului, care acum activeaza in mediul privat, administrand o firma de consultanta, este “creierul” acestei campanii.
“Chiar daca denumirea Napoca a fost adaugata de membrii Comitetului Central al Partidului Comunist Roman doar pentru a marca o festivitate, organizata la Cluj, in 16 octombrie 1974, nici unul dintre deputatii si senatorii clujeni nu au initiat pana la aceasta data revenirea la denumirea Cluj. De aceea, am adus in atentia clujenilor faptul ca pot uza de dreptul lor constitutional pentru a repara, simbolic, agresiunea comisa de Nicolae Ceausescu impotriva comunitatii noastre locale, in urma cu patruzeci de ani”, explica clujeanul.
Nu este nevoie de un referendum local pentru schimbarea denumirii
Cetatenii care s-au alaturat acestei initiative nu cer modificarea numelui orasului, ci abrogarea Decretului Cosniliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, care nu obliga la organizarea unui referendum local.
Potrivit prevederilor OG 63/2000, doar proiectele de legi care privesc schimbarea denumirii unei unitati administrativ-teritoriale se inainteaza Parlamentului, dupa consultarea prealabila, prin referendum, a cetatenilor.
“Exista și motive pentru care se poate sustine ca aceasta prevedere este neconstitutionala, intrucat restrictioneaza dreptul cetatenilor la initiativa legislativa. Mai mult decat atat, problema supusa unui refendum local se stabileste doar la propunerea primarului si doar daca acesta o considera de interes deosebit. Clujenii trebuie sa-si exercite liber dreptul la initiativa legislativa, fara a putea fi obstructionati de un primar ales de 19% din cetatenii cu drept de vot”, puncteaza Zoltan Gyorke.
Dupa Revolutie, 40 de comune din Romania au revenit la vechile denumiri, renuntand la cele comuniste. Totusi, niciun deputat sau senator clujean nu s-a gandit sa ia aceasta initiativa si in cazul denumirii “Cluj-Napoca”.
Zoltan Gyorke recunoaste faptul ca iesirea din trecutul comunist este un proces anevoios si costisitor. “Daca locuitorii din Gheorghe Gheorgiu-Dej, Dr. Petru Groza, Emil Botnaras, Stefan Gheorghiu, Vasile Roait, 1 mai sau 23 august, spre exemplu, au sustinut revenirea la vechile denumiri ale asezarilor lor, de ce ar fi clujenii mai prejos?”, se intreaba acesta.
100.000 de semnaturi din cel putin 11 judete
Urmatorul pas este ca cel putin 10 cetateni sa formeze, in fata unui notar public, comitetul de initiativa. Deja, la acest comitet au aderat cateva personalitati ale Clujului, care nu sunt nominalizate deocamdata. In cateva saptamani, insa, comitetul de initiativa va fi constituit, astfel ca se va trece la campania de strangere de semnaturi. E nevoie de 100.000 de oameni sa semneze, din minimul 11 judete ale tarii, adica cel putin 5.000 de semnaturi din fiecare judet.
Foto: facebook.com. monitoruldecj.ro