Au pus bazele celui mai mare producator de lapte din judetul nostru. Au pornit de la un grup de 20 de fermieri si au ajuns la peste 60, avandu-i drept model pe cei de la Friesland, cea mai cunoscuta cooperativa a fermierilor olandezi, ajunsa intre timp concern multinational. Acum, fermierii ardeleni care formeaza Cooperativa Somes-Aries au preluat chiar de la Friesland, pentru urmatorii trei ani, fabrica de la Taga, unde se producea pana anul trecut celebra branza de Nasal. Marea provocare a fermierilor este acum sa produca branza cu lapte din Transilvania si sa reuseasca sa convinga cumparatorul roman de calitatea acesteia. Camembertul romanesc va reintra pe piata pana la sfarsitul acestui an.
Tranzactia oficiala dintre FrieslandCampina si fermierii clujeni s-a facut la sfarsitul lunii trecute, cand s-a anuntat ca Fabrica de Branzeturi Transilvania va prelua productia de la Taga, fabrica aflata in conservare din iunie anul trecut.
Fabrica de Branzeturi Transilvania este controlata, in mare majoritate, de AgroTransilvania Cluster, o structura formata din mai multi agenti economici si institutii, aflata in subordonarea autoritatilor judetene. Creierul productiei de la Taga vor fi, insa, fermierii din Cooperativa Somes-Aries, si ei asociati ai Fabricii de Branzeturi Transilvania.
Daca pana acum au produs lapte, reunind 64 de crescatori de animale din judet, acum vor invata sa il si proceseze.
Cristian Tandea, presedintele Cooperativei Somes-Aries vorbeste din prisma unei experienta de o viata in cresterea animalelor, si spune ca nu va fi deloc usor sa reintroduca pe piata un produs care nu s-a mai vandut, pentru ca a fost prea scump pentru buzunarul romanilor – branza de Nasal. El mai spune ca fermierii clujeni au preluat fabrica de la Taga in primul rand din mandrie, iar apoi pentru provocarea care-i asteapta.
“Cand am infiintat cooperativa, am inceput cu pasi mici. Eram 17-20 de fermieri, acum suntem 64. Invatam in continuare ceea ce inseamna cooperativa. Exact acelasi lucru este si cu procesarea. Am luat aceasta fabrica o data pentru mandria noastra, pentru a invata sa facem procesare de lapte.
Vom incepe cu pasi mici, in primul rand pentru a produce branza de Nasal, care era unica, sa zic asa. Apoi, am luat aceasta fabrica pentru a invata sa facem branza, sa invatam sa vindem branza”, spune presedintele cooperativei.
“Piata branzeturilor este foarte dura”
Grota din Taga a fost preluata de la FrieslandCampina pentru urmatorii trei ani. Conditiile pietei nu-i va ajuta, insa, pe fermieri sa produca si sa vanda cu usurinta branza de Nasal.
“Piata branzeturilor este foarte dura. Problema este ca sunt o multime de falsuri pe piata, branzeturi care au si urme de lapte, nu prea poti concura cu asa ceva. Atata timp cat in Romania nu exista o legislatie clara care sa impuna vizibil si clar etichetarea cantitatii de lapte folosita, afisarea pe rafturi a tipului de produs din care este fabricata branza: din ce lapte, daca este vorba de inlocuitor de lapte, este foarte greu sa produci si sa te adaptezi.
Foarte multi procesatori de lapte nu rezista pe piata din aceste considerente”, adauga Cristian Tandea.
O branza pentru gurmanzi
Totusi, fermierii clujeni nu se lasa intimidati si au inceput demersurile pentru reluarea productiei de la Taga. Astazi, ei au o intalnire cu fostii angajati ai fabricii.
“Vrem sa ajungem sa producem o branza care sa fie specifica, vrem sa ne cream un nume propriu cu Somes-Aries, cu laptele din Transilvania. O branza pentru cei care stiu sa deguste, pentru gurmanzi.”
Tandea spera ca prima productie sa fie gata inainte de Sarbatorile de iarna. Ca si piata de desfacere, fermierii vor fi ajutati de membrii Clusterului.
Marea provocare este, in final, de a-i convinge pe romani sa cumpere branza de Nasal. “Sper ca vom reusi sa-i determinam pe romanii nostri sa consume ceea ce si produc”, adauga acesta.
Printre conditiile tranzactiei se numara si dreptul cooperativei de a cumpara Fabrica de la Taga.
“Avem dreptul de a fi primii cumparatori, avem si dreptul de a prelungi perioada de inchiriere”, adauga Cristian Tandea.
Ca si strategie de viitor, la Taga se va produce, in prima faza, branza de Nasal si branzeturi fermetate si moi, pentru care exista deja tehnologia necesara. Producatorii clujeni doresc, insa, sa extinda productia si pentru alte game de branzeturi.
Camembertul romanesc
Legenda spune ca secretul branzei de Nasal, denumita si “camembertul romanesc” a fost descoperit de taranii care furau casul unui grof si l-au ascuns, astfel, intr-o grota din Taga. Potrivit localnicilor, branza de Nasal se produce aici de foarte multi ani. In 1948, pestera principala in care localnicii isi puneau branza la mucegait a fost nationalizata, iar in 1954 a inceput productia industriala a branzei, intr-o casa de langa pestera.
Branza de Nasal este diferita de branzeturile frantuzesti de aceeasi factura deoarece in grotele din Taga natura face tot, mai exact bacteria Brevibacterium Linens, care traieste in roca grotei in care este depozitata timp de doua saptamani branza. Aceasta nu ar actiona insa daca nu ar avea conditiile propice: temperatura constanta si umiditate mare.
Foto: adevarul.ro