Cum au fost "dezmormantati" 90 de soldati maghiari aruncati intr-o groapa comuna din Cluj-Napoca. REPORTAJ IN EXCLUSIVITATE

Femururi insirate cu sutele, coaste rupte, mandibule sfaramate si cranii strapunse de gloante se usuca la soare, intinse pe doua fasii de nailon alb. De departe, par niste crengi uitate de la curatenia de primavara a copacilor din Cimitirul Evreiesc din apropiere. Bucati de om sunt sortate si impachetate la cativa pasi de forfota de pe Calea Turzii. De dupa gard, nimeni n-ar banui ca in curte se simte inca mirosul unei morti violente, asa cum, timp de 70 de ani, nimeni nu a stiut ca, dositi la firul ierbii inalte de langa o benzinarie, stau ingropati oameni. In mijlocul unui teren ce parea a fi al nimanui, sub radacini de trestie, in umezeala mlastinii, au zacut anonimi, timp de decenii, zeci de morti. Au fost ingropati in graba, in morminte comune, unii dintre ei doar in cearsafuri. Nu i-a plans nimeni, din contra, au fost dezbracati de tot ce aveau de valoare si azvarliti unii peste altii, intr-un mormant de unde astazi, in iulie 2015, i-am scos eroi. Eroi pe care nu i-am comemorat niciodata, care n-au auzit discursuri si n-au primit coroane. Soldati pentru care nu s-a aprins nicio lumanare de cand au fost ingropati in pamant si in uitare. Astazi, ramasitele lor incap intr-o cutie cat un sicriu de copil. Atat ramane dintr-un erou.

 

Terenul de peste 20.000 de metri patrati de pe Calea Turzii, din vecinatatea Cimitirului Nou Evreiesc, se pregateste de vanzare. In calea milioanelor de euro pe care proprietarii spera sa-i obtina, stau, insa, aproape 100 de cadavre. Oameni pe care Clujul i-a uitat de mai bine de jumatate de veac. Sunt soldatii Armatei Maghiare cazuti in cel de al Doilea Razboi Mondial, in bataliile de langa Cluj. 90 de oameni care, intr-o lume normala, nu doar ca ar avea o cruce la capatai, dar ar fi cinstiti macar o data pe an. Dar noi ne-am amintit de ei doar cand putregaiul lor a stat in calea unei tranzactii imobiliare.

 

“Aici sunt doua interese. Pe de o parte sunt interesele personale – sa se elibereze terenul; vrem sa il vindem, sa renovam Sinagoga de pe Horea. Pe de alta parte, mi-a fost mila de atatia soldati decedati in timpul razboiului, fara niciun semn, despre care nimeni n-a stiut ce si cum. Eu am sperat ca acum o sa se mai afle ceva despre ei. Va dati seama, de 70 de ani, urmasii lor n-au stiut nimic. Soldatii astia sunt dati disparuti. Macar sa aiba o cruce acolo... Si crucea sa nu fie in Cimitirul Evreiesc”, ne-a spus Robert Schwartz, presedintele Federatiei Comunitatii Evreiesti din Cluj.

foto - Vocea Transilvaniei

 

N-au mai avut timp sa ii inmormanteze ca la carte


In cel de-Al Doilea Razboi Mondial, dupa ce la 23 august 1944, Romania a intors armele impotriva Germaniei naziste si s-a alaturat Coalitiei Natiunilor Unite, in orasul Turda si zona din jur au urmat saptamani de aprige confruntari ale fortelor angajate in operatiunile militare. La 15 septembrie 1944, Regimentul 14 dorobanti "Roman" a reusit sa realizeze un cap de pod peste Aries, la nord de satul Poiana. Intre 5 septembrie si 4 octombrie 1944, in aceasta zona, Armata Romana a purtat lupte grele pentru respingerea ofensivei hitleristo-horthyste. La luptele de aici au participat trupele de infanterie romanesti ale Diviziilor 7 si 18, orasul Turda fiind eliberat la 4 octombrie 1944.

Atunci au murit, strapunsi de gloante, schiloditi de explozii sau in agonie pe patul de spital, aproape 100 de soldati din Armata Maghiara. Unguri, romani, slovaci ce au luptat sub acelasi steag. Au fost aruncati in graba in gropi comune, in straturi, despartiti doar de cateva lopeti de pamant.

“Clujul a fost parasit la intelegere, fara distrugeri, s-au grabit si n-au mai avut timp sa ii inmormanteze ca la carte. N-au avut ce face, au facut groapa comuna”, mai spune Schwartz.

Cand terenul de langa Hazsongard (actualul Cimitir al Eroilor) a devenit neincapator, mortii au fost inhumati pe fuga, pe un teren liber si la indemana atunci, de pe Calea Turzii.

“Intrucat in Cluj nu mai erau evrei pe vremea aceea, cine s-a gandit ca o sa vina inapoi si o sa aiba nevoie de teren?”, explica presedintele Comunitatii Evreiesti din Cluj.

 

Catre Ministerul Apararii din Ungaria: Veniti si va luati mortii!

 

La cateva luni dupa inmormantare, au disparut si crucile improvizate si o data cu ele amintirea existentei soldatilor. Au trecut peste ei 70 de ani de ignoranta pana a aparut oportunitatea valorificarii terenului. In conditiile in care un metru patrat de teren in aceasta zona se vinde cu aproximativ 200-250 de euro, un calcul simplu arata ca locul de odihna al eroilor valoreaza 4-5 milioane de euro. Destui cat sa ii motiveze pe evrei sa-i contacteze pe reprezentantii Ministerului Apararii din Ungaria. In urma cu patru ani, Robert Schwartz le-a solicitat sa vina sa-si ia mortii. Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul soldatilor germani inhumati pe acelasi teren. Ei au fost mai norocosi si au fost ingropati in morminte individuale, in sicrie, purtand uniforma. Au fost usor de identificat, dupa placutele cusute in piept. Au fost dezgropati anul trecut si dusi la Iasi, unde si-au gasit respectul cuvenit si un loc, de data asta de veci, in Cimitirul Eternitatea.

“Nemtii aveau o lista destul de completa, atunci inca aveau timp sa faca o lista pe baza etichetelor pe care le aveau soldatii; in iunie 1944, inca nu era o problema cu retragerea armatelor”, dezvaluie Schwartz.

In urma cu o saptamana, a venit si randul soldatilor maghiari sa paraseasca terenul de la Cluj. Reprezentanti ai Ministerului Apararii Nationale a Ungariei, ai Asociatiei Exploratorii Transilvaniei si ai societatii Alfa Funerar au inceput, in 2 iulie, lucrarile de deshumare. Dupa mai bine de 70 de ani si la al doilea sant transversal sapat, eroii uitati de la Cluj au fost scosi, rand pe rand, din malul care le-a macinat oasele.

“Am gasit soldati ingropati si in doua-trei straturi, a fost aproape imposibil sa ne dam seama care os apartine carui om”, a explicat Illesfalvi Peter, reprezentantul Ministerului Apararii Nationale a Ungariei, cu care Ziar de Cluj a discutat in exclusivitate.

“Apa este la un nivel foarte mare in sol si, din cauza asta, foarte multe ramasite s-au deteriorat. Foarte putine cranii au ramas intacte. Este o munca asidua, am lucrat 12 ore pe zi”, completeaza Vasarhelyi Gabor Jozsef, presedintele Asociatiei Exploratorii Transilvaniei.

Inainte sa primeasca autorizatia de deshumare de la Oficiul National pentru Cultul Eroilor de la Bucuresti, reprezentantii Ministerului au trebuit sa prezinte dovezi clare ca pe acel teren, intr-adevar, sunt ingropati soldati ai Armatei Maghiare.

 

Punctul de pornire in ancheta: un articol dintr-un ziar local clujean

 

Punctul de pornire in munca de cercetare a fost un articol publicat in 1945 intr-un ziar local ce continea 77 de nume.

“In 3 iunie 1945 a aparut un articol in ziarul local Vilagossag (Lumina) cu numele soldatilor cazuti, care erau inca vizibile pe cruci. Mai scria ca sunt alte 35-40 de morminte, unde nu mai erau cruci. De la aceasta lista am pornit. Pe baza celor 77 de nume am inceput cercetarile documentelor care consemneaza pierderile. La acea vreme, Armata tinea o evidenta clara, nu i-am gasit chiar pe toti, dar majoritatea sunt acolo”, arata Illesfalvi.

“Mezei Gabor, pantofarul-ortoped al clinicii universitare, ne-a cautat la redactie si ne-a informat ca in Cimitirul Evreiesc Nou de langa Calea Turzii exista doua morminte militare comune neglijate, unde au fost inmormantati soldatii cazuti in luptele din octombrie. Vizitatorul nostru a adus si lista numelor pe care a scris-o de pe crucile de acolo. Despre soldatii morti, in afara de numele lor, nu avem multe informatii, dar gandindu-ne la rudele lor, consideram ca este de datoria noastra sa publicam datele”, mentiona articolul publicat in urma cu 70 de ani.

 

Ziar de Cluj a fost acceptat in secret la deshumare

 

Ziar de Cluj a descoperit informatia cu totul intamplator de la o sursa credibila. Ne-am bucurat insa, atunci cand ne-am dezvaluit intentiile, sa beneficiem de toata deschiderea atat din partea domnului Schwarz, cat si din partea celor ce au condus operatiunile de deshumare. Cu totii au inteles ca suntem un ziar serios si ca vom scrie cu respect despre aceasta dramatica intamplare.

In urma deshumarii au fost descoperiti cel putin 90 de soldati maghiari, numaratoarea fiind efectuata dupa cranii, oase din bazin si femururi scoase la iveala din mai multe straturi. Dar acesta nu este numarul final al eroilor ingropati aici. Mormintele continua si pe terenul vecin, unde in urma cu cativa ani au fost ridicate blocuri de locuinte.

“Acest cimitir se intinde pana dupa gard, unde este o alta proprietate si unde nu ne mai permitem sa sapam. Chiar in coltul acela am sapat foarte adanc si am gasit foarte multe oseminte. Erau ingropate in 5-6 straturi. Asta denota faptul ca locul de veci se extinde”, arata Vasarhelyi.

Ultima inhumare facuta aici a fost in 7 octombrie 1944. Un an mai tarziu, cativa dintre soldati au fost reinmormantati in Cimitirul Central. Sau cel putin cea mai mare parte din trupurile lor. Astazi, expertii au scos din pamant membre ce nu apartineau nici unui schelet: picioare amputate, mandibule rupte sau bazine sfaramate.

“Probabil, din motive de sanatate publica, in '45 sau '46 au avut loc deshumari aici. Exista evidente si persoane care isi amintesc de aceste deshumari, la care au asistat, copii fiind. Oamenii isi amintesc ca, dupa topirea zapezii, inhumarile fiind facute in graba la o adancime mica, se puteau observa oase la suprafata. Prin urmare, presupun ca s-a scos ce se putea si s-a mutat in Cimitirul Central. Trei din cele 77 de nume din articolul de presa apar pe pietre funerare din Cimitirul Central, deci e clar ca au fost reingropati acolo. Si nu doar ei”, explica reprezentantul Ministerului.

 

Au ingropat si grenade

 

In timpul sapaturilor, din mlastina au iesit la iveala nu doar scheletii eroilor, ci si obiectele lor personale, parti din trusele militare si chiar munitie. Patru grenade de mana au fost ridicate de pirotehnistii clujeni, dupa care specialistii au putut continua sapaturile.

Obiectele personale ale mortilor isi spun, din pungile sigilate, povestea.

“E doar de alama, era sarac”, spune presedintele Asociatiei Exploratorii Transilvaniei in timp ce ne arata o verigheta.

Au mai gasit bricege, ceasuri, bocanci si chiar proteze. Din kitul unui soldat a ramas intacta o pipeta utilizata pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuala.

“Se rupea capatul si se puneau cateva picaturi in uretra. Astfel se protejau de sifilis sau gonoree. Asta inca are lichidul original”, explica Illesfalvi.

Soldatii erau impartiti in doua categorii, unii dintre ei abia trecuseara de 20 de ani, iar majoritatea erau soldati rezervisti, adica aveau 30-40 de ani.

Sase din cei 90 de ostasi dezgropati au fost identificati dupa codul de pe placutele de identificare pe care le aveau la gat atunci cand au fost aruncati in groapa.

“Am gasit 10 astfel de placute; pentru sase dintre acestea am si gasit “proprietarul” nominal, cu ajutorul bazei de date pe care o avem disponibila aici prin internet. In cazul altor trei placute vom identifica, cel mai probabil, soldatii, dar in cazul unuia trebuie sa cerem sprijinul unei administratii locale din Ungaria, pentru altul ajutorul unei administratii locale din Romania, iar cea de-a treia placuta este a unui soldat din Slovacia. Asta va dura un pic”, dezvaluie reprezentantul Ministerului Apararii.

Placutele  de identificare au un cod din 10 cifre – primele patru cifre reprezinta codul localitatii de nastere, cifrele 5 si 6 inseamna anul nasterii, iar ultimele patru cifre constituie numarul de inregistrare sub care nasterea ostasului era consemnata in registrul de nasteri din localitatea de origine.

 

In sicrie mici, mari eroi

 

Ce a mai ramas din osemintele celor 90 de eroi este impachetat in pungi si apoi inchis in niste sicrie mici, de carton. Par a fi sicrie de copil care a murit nevinovat inainte de vreme. Asa cum si acesti ostasi au murit, majoritatea, inainte de a apuca sa traiasca.

“Nu mi-e frica de moarte, dar cand te intalnesti cu ea in fiecare zi, cand te gandesti prin ce au trecut acesti oameni... La final, toti vom ajunge aici. Nu ne place ce facem, sa stiti. E o obisnuinta. Partea buna e ca invatam sa ne obisnuim cu ideea. In fiecare zi vedem asta. In fiecare zi exista o apocalipsa...”, spune Vasarhelyi.

90 de sicrie mici, albe vor fi “purgatoriul” acestor morti pana cand autoritatile din Romania vor stabili locul exact unde acestia sa fie inmormantati ca ceea ce sunt. Adevarati eroi. Deocamdata vor sta in depozitul firmei Alfa Funerar.

 

O informatie interesanta

 

“In 2008 s-a semnat o conventie intre Ungaria si Romania, prin care se stipuleaza ca, in functie de posibilitati, mormintele sa se pastreze acolo unde sunt. Aici, insa, circumstantele au fost nedemne, au fost ingropati intr-un mormant comun nemarcat, iar Comunitatea Evreilor din Cluj vrea sa vanda parcela asta de teren. Ramasitele pamantesti ale ostasilor vor fi transportate si depozitate de firma de deshumari. Ne pregatim sa infiintam in Romania un cimitir militar al eroilor, cel mai probabil pe teritoriul judetului Mures. Deocamdata este in curs stabilirea unui loc exact si mai avem nevoie de autorizatii de la Bucuresti. Dupa ce se va infiinta acel cimitir, acolo vor fi reinmormantate ramasitele pamantesti ale ostasilor de la Cluj”, a aratat Illesfalvi Peter.

Dupa 71 de ani, 90 de ostasi care si-au dat viata in cel de-al Doilea Razboi Mondial inca nu si-au gasit pacea. Clujul le-a fost vitreg si dupa moarte. Aici au zacut in malul nepasarii, inconjurati de trestie, in timp ce familiile lor de la sute de kilometri departare ii asteptau sa vina acasa. Nu se vor intoarce niciodata, nu se vor odihni in pamantul tarii pentru care au murit.

Drumul lor se opreste in inima Transilvaniei, intr-un sicriu mic si alb, ca de copil. Atat ramane dintr-un erou.

Comentarii

arpi

09.07.2015 22:33

Daca tot ati inceput subiectul, detaliati ce s-a intamplat si cu osemintele lui Paneth Farkas sau ale compozitorului Mayerovits Herman inhumati in acelasi loc. In total sunt peste 2.000 de morminte la evrei, pe Calea Turzii, multe familii nu sunt de acord cu "dezmormantarile" cum spuneti voi. Incomplet, superficial, fara inceput si fara final. Pacat, e un subiect senzational, realizat de amatori. Penibil. (sunt sigur ca nu veti publica commentul, segnor consilier Alexa)

Liviu Alexa

09.07.2015 22:41

Uite ca am publicat. Esti pe langa subiect, segnor Arpi. In plus, habar nu ai sa citesti cu sufletul. In reportajul de azi, domnule Arpi, ne-am ocupat de un eveniment recent: o deshumare. Si de soldati maghiari, nu evrei.

mihai

10.07.2015 10:16

Daca era cimitir sau groapa comuna, trebuiau lasati acolo, mai ales ca au fost de mai  multe nationalitati. trebuia ingrijit perimetrul si  construit un monument care sa cuprinda numele eroilor . Dar interesele financiare sunt prea mari dupa cum vad. Daca era o groapa comuna cu cadavre evreiesti se punea altfel problema, nu? 

@Mihai

10.07.2015 11:21

Probabil ca asa ar fi normal. Dar terenul a ajuns prin painjenisul tranzactiilor, proprietate privata. E cea mai buna solutie care sa impace pe toti, parerea mea.

Andrea Ghita

10.07.2015 12:09

Din pacate articolul care se doreste senzational, nu tine cont de CONJUNCTURA ISTORICA DE TRADIŢIILE IUDAICE. Cimitirul de pe Calea Turzii este UN CMITIR EVREIESC ORTODOX, PE UN TEREN CUMPĂRAT DE COMUNITATEA EVREILOR, ÎN CARE SE ÎNGROAPĂ DOAR PERSOANE DE CONFESIUNE IUDAICĂ. AŞA CUM ÎNTR-UN CIMITIR CREŞTIN NU SE ÎNGROAPĂ EVREI ŞI MUSULMANI, SAU ÎNTR-UNUL MUSULMAN NU SE ÎNGROAPĂ CREŞTINI, AŞA ŞI AICI E INTERZIS SĂ SE ÎNMORMÂNTEZE CREŞTINI.In mai 1944 cei 16.000 de evrei clujeni au fost deportati la Auschwitz si marea lor majoritate a murit, fiind apoi arsa in crematorii ei nu au morminte NICĂIERI.  Nu a ramas nici macar un paznic la nimitirul evreiesc, dupa cum in anii aceia nimeni nu facea inmormantari pe acest teren - considerat sacru - in legea evreiasca. Soldatii care au murit in luptele de pe Feleac au fost inmormantati aici, de-a valma, pentru ca era cel mai apropiat cimitir si nu era nevoie de nicio formalitate, plus ca se credea ca evreii nu vor mai reveni niciodata. Cimitirul municipal nu era atat de departe, dar probabil ca era nevoie de formalitati, Aici nu era nimeni care sa le ceara asa ceva. Ganditi-va putin: militarii armatei agresoare, inhumati ilegal in cimitirul celor aneantizati. Apoi s-a asternut tacerea si cine a mai stiut de aceste morminte?! Problema s-a reluat abia după 1989. Demersurile pentru repatriere se fac de ani buni si au mers foarte incet. Pe de alta parte terenul este proprietatea Comunitatii Evreiesti si, in aceasta calitate, are dreptul sa-l valorifice pentru binele membrilor acesteia. Asta e situatia, un renghi grotesc jucat de istorie, de soarta. 

nimenula

13.07.2015 14:55

Respect Andreia ! Pacat pentru cei care au murit, indiferent de natie (romani, maghiari, nemti, evrei, rusi e.t.c) Bunul Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti!. Noi (cel putin teoretic, ca practic nu prea suntem capabili ), suntem datori sa respectam sacrificiul lor si sa facem in asemenea fel incat sa nu se mai intample asa ceva.

sorin

10.07.2015 14:12

Eroii cui? Din cate stiu romanii din armata maghiara nu au luptat, i-au folosit la munci  din motive lesne de inteles. Este foarte bine ca se face ceva pentru ei(poate se gaseste un loc de inhumare unde sa fie comemorati) dar sa nu ne uitam istoria: din cauza unor capete "luminate" populatia (indiferent de etnie) sufera. Sa nu ne jucam cu cuvintele: EROI sunt cei care au eliberat Transilvania de hortisti.

ardeleanul

13.07.2015 10:21

Sunt de acord cu Sorin...adevaratii eroi sunt cei care au luptat pentru Romania si nu impotriva tarii noastre. De acord, ca poate, pentru Ungaria sunt eroi , dar aici in tara nu ar trebui sa consideram "asupritorii" niste eroi. Pe de alta parte merita o inmormantare fireasca si respectul cuvenit, dar privind din punctul de vedere a unui nationalist, expresia de erou acordata de Ziar de Cluj este mult prea mult...P.S. se intorc in mormant acum ostasii romani cazuti la datorie m, daca afla ca noi ii consideram "eroi" pe soladatii maghiari care au luptat impotriva noastra.

dan

22.07.2015 10:46

Hortistii nu sunt eroii neamului romanesc. Ar trebui sa-i facem monument si lui Hitler? Armata hortista are in spate povara masacrelor savarsite in Romania, in mai multe localitati,
unde au fost ucisi, in mod barbar, sute de romani. Sa nu uitam ca, chiar daca uneori uitam sa stam cu fruntea sus, avem datoria, fata de stramosii nostri ,sa judecam drept

alex

13.07.2015 11:29

Eroi sint toti, indiferent in care tabara au luptat.  Eliberare pt. tine, ocupare pt. altii, depinde de unde privim.. Hai sa fim oameni

3.14tyu

13.07.2015 14:44

Transilvania a fost inrobit, nu eliberat. 

mhm

13.07.2015 23:42

Se vede ca esti maghiar 3.14, normal ca pt voi a fost "inrobit" transilvania, nici macar nu cunoasteti limba poporului pe care v-ati dori sa il stapaniti. Au apus de mult vremurile austro-ungarilor. Sanatate!

Alex Moldoveanul

13.07.2015 18:34

Cu tot respectul pentru respectivii soldați și familiile lor, „eroi” este un termen foarte tras de păr și nu își are locul în acest articol. Eroi sunt aceia ce au eliberat Ardealul de hortiști și de asemeni cei ce au suferit sub crimele și violurile hortiștilor de la Nușfalău, Ip, Treznea, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie și așa mai departe.  

dan B.

13.07.2015 23:55

Cred ca un monument si o placa comemorativa ridicate in acel loc ar fi fost suficiente.Din ce vad in foto, osemintele au fost bine sortate: femururi la femururi, coaste la coaste, metacarpienele probabil ceva mai amestecate cu carpienele si falangele, reteta perfecta a unui sacrilegiu.Probabil va  urma inca cea zeci de ani de odihna vesnica  in casolete de plastic sau cutii din carton.Nu cunosc istoria acelui teren, insa cumparatorul s-a pricopsit cu un cimitir, daca este asa,ar fi trebuit lasat in pace.    

Adauga comentariu