Din oras

Cum arata Clujul viitorului? Verde, cu retea velo, extins si gestionat impecabil

Agentia de Dezvoltare Regionala (ADR) Nord-Vest a publicat recent pe site-ul sau “Cluj Metropolitan-Strategia Integrata pentru 2014-2020”, un studiu pentru actualizarea documentelor strategice, pentru Polul de Crestere Cluj Napoca aferente perioadei de programare 2014-2020. Specialistii care au realizat documentul au “desenat” atat Clujul anului 2022, cat si cel din 2035. Proiectiile ne prezinta un oras bine conectat la comunele din jur intr-o zona metropolitana, cu toata energia electrica si termica obtinute din resurse regenerabile. Totul va fi organizat ca la carte in toate privintele, de la infrastructura la locuinte, autostrazi, retea de biciclete, gestiune a deseurilor pana la energia verde, piata locurilor de munca, cultura sau turism.  

Potrivit Viziunii de dezvoltare 2022, in anul respectiv Zona Metropolitana Cluj-Napoca “este in continuare principalul pol de echilibru pentru municipiu Bucuresti, fiind cel mai important centru economic si cultural dupa capitala tarii si contribuind, alaturi de ceilalti poli de crestere (Timisoara, Iasi, Constanta, Brasov, Craiova, Ploiesti) la dezvoltarea policentrica echilibrata a Romaniei”. 

Este consolidata o zona functionala urbana care cuprinde municipiul Cluj-Napoca si comunele Baciu, Chinteni, Apahida, Feleacu, Floresti din primul inel, plus Gilau, Jucu, Bontida de pe axa Somesului Mic. Toate acestea au parte de legaturi foarte bune intre centrul urban si hinterland si de o dezvoltare echilibrata in teritoriu, sprijinita si de corelarea viziunii de dezvoltare a intravilanelor localitatii in zona periurbana. 

Restul zonei metropolitane, mai precis Ciurila, Garbau, Sanpaul, Borsa, Vultureni, Petrestii de Jos, Tureni, Caianu, Aiton va fi structurat intr-un fel de   teritoriu suport, care va fi “axat pe agricultura si dezvoltarea activitatilor de petrecere a timpului liber, bine conectat cu municipiul Cluj-196 Napoca, beneficiind astfel cu usurinta de toate serviciile sociale, educationale si sanitare oferite de catre acesta”.

Zona metropolitana este condusa “de o structura de guvernata clara si functionala, cu implicarea primariilor si consiliilor locale, a Consiliului Judetean, a Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest si a altor actori cu putere de decizie in dezvoltarea metropolitana, inclusiv autoritati de management”. Ca intr-o veritabila utopie, Centrul Metropolitan Cluj-Napoca ar constitui “un instrument ce sprijina dezvoltarea metropolitana integrata, facilitand crearea de parteneriate intre autoritatile publice locale, institutiile descentralizate, furnizorii de retele tehnicoedilitare, universitati, ONG-uri si mediul de afaceri”. 

Un rol important l-ar avea Somesul Mic, o adevarata “axa ecologica a zonei metropolitane”, fiind dezvoltata ca un coridor verde, cu retea velo, de-a lungul caruia se regasesc numeroase posibilitati de recreere si petrecere a timpului liber, de la Tarnita pana la Bontida.

In Clujul anului 2022 vor fi, potrivit strategiei trasee cicloturistice si coridoare vezi ce leaga axa Somesului Mic de principalele arii naturale protejate din teritoriu, de la Dealurile Clujului Est, Faget, Hoia, Cheile Turenilor la Cheile Turzii si de zonele de agrement din arealul metropolitan Sanpaul, Chinteni, Apahida – Campenesti, Cojocna, Ciurila.

Ansamblurile de locuinte colective din Gheorgheni, Marasti si Manastur construite intre anii 1960-1990 sunt in plin proces de regenerare urbana, beneficiind de spatii publice atractive, zone verzi noi, parcari amenajate si unitati de locuit reabilitate.

Cei de la blocurile mai noi, ridicate dupa anii 2000, atat in Cluj-Napoca cat si in jur, “beneficiza de cai de acces modernizate si retele tehnico-edilitare
proiectate la capacitate adecvata, fiind incurajate dezvoltarile compacte, ce tin cont insa de elemente precum insorirea sau procentul minim de spatiu verde pe parcela”. 

Va exista o oferta de locuinte extinsa, atat in privinta posibilitatilor de achizitionare, cat si al celor de inchiriere, autoritatile publice fiind implicate in gestiunea mai multor cartiere de locuinte sociale si pentru tineri.

Mai mult, Zona metropolitana Cluj-Napoca beneficiaza de o conectivitate foarte buna cu restul tarii prin autostrazile A10 (Turda – Sebes) si A3 (Cluj-Napoca – Targu Mures), dar si la nivel international datorita aeroportului „Avram Iancu” care va fi “modernizat, extins si foarte bine conectat cu restul zonei metropolitane prin legaturi intermodale cu calea ferata si liniile de transport in comun”. Aceste linii au o mare capacitate si traverseaza zona
metropolitana de la vest (Gilau) la est (Jucu), traficul auto pe directia est-vest desfasurandu-se astfel fluent, datorita definitivarii centurii sud, a drumului expres Gilau – Cluj-Napoca si a centurii nord. 

Pana peste 6 ani se va consolida o adevarata retea velo, care va contribui la “reducerea ponderii navetistilor care folosesc masina personala pentru a ajunge la locurile de munca concentrate in zona municipiului Cluj-Napoca”

De asemenea, va exista un adevarat sistem de gari si noduri intermodale care ajuta la o buna legatura a legatura aeroportului cu orasul si legaturile cu autostrada A3 si cele intre linia de tren metropolitan Baciu-Apahida si liniile de transport in comun ale CTP.

“Toate localitatile din Zona Metropolitana beneficiaza de retea de apa si canalizare, sistemele de canalizare la nivel local fiind conectate la statii de epurare moderne, a caror functionare propice este asigurata prin subventionarea partiala a costurilor de bransare ale populatiei. Sistemul de gestiune a deseurilor la nivel metropoitan este constituit nu doar dintr-un depozit ecologic de deseuri, pe teritoriul comunei Feleacu, ci cuprinde si facilitati moderne pentru sortarea si reciclarea deseurilor, incinerarea acestora cu co-generare de energie si valorificarea deseurilor biodegradabile (compost in agricultura)

Eficienta energetica a sistemului centralizat de termoficare este foarte mare, fapt ce ii determina pe multi locuitori ai municipiului Cluj-Napoca sa renunte la sistemele individuale de incalzire si sa se re-branseze. Realizarea de noi parcuri fotovoltaice in sudul zonei metropolitane, coroborata cu obtinerea energiei din incinerarea deseurilor si din noile centrale pe biomasa determina o pondere foarte mica a energiei din surse neregenerabile la nivel metropolitan”, se mai arata in strategie. 

Nu au fost uitati nici cei cu risc de excluziune sociala la nivel metropolitan, in special “in pungile de saracie identificate in mediul urban (Cluj-Napoca-Pata Rat) si cel rural (Aiton, Cojocna, Sanpaul)”, carora li se asigura de servicii educationale pentru copii, formare profesionala si programe tip „a doua sansa” pentru adulti, servicii medicale, precum si prin dezvoltarea unor intreprinderi sociale.

In 2022 Clujul nu doar ca va avea un spital regional, dar acesta va fi o destinatie importanta a turismului medical la nivel national, iar oferta
educationala post-liceala asigura o foarte buna integrare pe piata fortei de munca a absolventilor.

“Pe langa adaptarea ofertei educationale, conectarea mai buna a zonei metropolitane cu Alba Iulia si Targu Mures semnifica si o largire a bazinului fortei de munca, fapt ce mentine astfel Cluj-Napoca ca o destinatie atractiva pentru investitori. Pe langa parcurile industriale din zona metropolitana, ocupate 100 %, si infrastructura din zona Lomb – Cluj Innovation Park, zona se remarca printr-o sustinere intensa a dezvoltarii antreprenoriale. Pe langa infrastructurile de tip hub si incubator de afaceri dezvoltate, in municipiul Cluj-Napoa exista o situatie clara a terenurilor libere ce pot fi de interes pentru investitori, existand inclusiv programe pentru dezvoltari de tip brownfield, realizate prin re-functionalizarea unor foste zone industriale degradate din nordul municipiului, sau programe de incurajare a utilizarii temporare a unor terenuri abandonate. Relatia intre universitati si mediul de afaceri este una foarte buna, existand numeroase proiecte comune derulate prin structuri de tip cluster si cu ajutorul centrelor de transfer tehnologic realizate in ultimii ani. Zona metropolitana are astfel potentialul de a deveni nu doar un centru de outsourcing, ci un centru al inovarii la nivel  international”, se mai arata in strategie. 

Vor avea loc manifestari culturale internationale, impulsionate si de actiunile de reabilitare a unor monumente si ansambluri istorice cum ar fi castelul
Bontida sau centrul municipiului Cluj-Napoca). 

Foto: panoramio.ro

Si oferta turistica va fi mult dezvoltata. Pe langa turismul cultural (pentru ca orasul de pe Somes va deveni destinatie pentru city-breaks si
poarta catre Apuseni si Maramures
), vor fi amenajate zonele de agrement (agro-turism, cicloturism, vanatoare si pescuit) si se va face o valorificare a infrastructurilor existente pentru evenimente culturale cum ar fi Sala Polivalenta sau Cluj Arena. 

Promovarea turistica este foarte mult inlesnita de existenta unui brand comun la nivel metropolitan si de semnalizarea unor trasee de interes,
accesibile atat cu masina, cat si cu bicicleta.

„Astfel, in noua perioada de programare 2021-2027, Zona Metropolitana Cluj isi va putea concentra investitiile pe proiecte ce vizeaza asigurarea competitivitatii economice la nivel european, in special pe sectoare cheie (sprijinire cercetare-inovare, turism, industrii creative, energie, schimbari climative), si nu pe proiecte majore de infrastructura (transport, retele tehnico-edilitare, gestiune deseuri), cum se intampla pana acum”, conchid autorii cercetarii. 

In 2035 Zona Metropolitana Cluj va fi „un pol al inovarii la nivel european”

In ceea ce priveste anul 2035, strategia are o viziune si mai sofisticata. 

“In anul 2035, Zona Metropolitana Cluj reprezinta un pol de importanta europeana, fiind cea mai mare concentrare de populatie si capital economic dintre Budapesta si Bucuresti. Succesul zonei metropolitane in atragerea de investitori importanti a determinat extinderea acesteia de-a lungul axei Somesului Mic, pana la Gherla – Dej, datorita relatiilor functionale puternice si a conectivitatii foarte bune (transport metropolitan pe cale ferata si transport rutier)”, arata autorii documentului. 

Pentru ca a avut loc o sustinuta crestere demografica si economica a zonei metropolitane, zonele rezidentiale s-au extins, au aparut cartiere noi, insa deja acestea au un consum redus de energie, in nordul municipiului Cluj-Napoca, la Cluj Innovation Park, dar si in Chinteni, Floresti, Baciu si mai ales Apahida. In asezari ca Ciurila, Sanpaul, Vultureni, Aiton apar multe case de vacanta. 

Cartiere “clasice” ale Clujului sunt acum “modele de regenerare urbana, cu o eficienta energetica foarte buna si cu spatii publice de calitate dezvoltate pentru nevoile locuitorilor de toate varstele”.

“Centrul Metropolitan Cluj-Napoca, primul astfel de centru functional la nivel national, continua sa fie un model pentru structura de guvernanta a zonelor metropolitane din Romania si nu numai, fiind principala platforma prin intermediul careia se realizeaza implementarea proiectelor majore la nivel metropolitan”, se mai arata aici.

In ciuda expansiunii urbane, zonele naturale valoroase si terenurile agricole productive sunt in continuare protejate, datorita politicilor aplicate in acest sens si a definitivarii centurilor ocolitoare ale municipiului Cluj-Napoca si a principalilor poli secundari din zona metropolitana. 

Deja s-a finalizat reteaua de autostrazi propuse la nivel national, in special a legaturilor cu Oradea – Debrecen si cu Targu Mures – Iasi. Aceasta consolideaza pozitia zonei metropolitane Cluj-Napoca “ca pol de convergenta a infrastructurii majore de transport la nivel national”. Aeroportul
clujean ramane al doilea ca trafic de calatori la nivel national, fiind descris ca “hub de importanta regionala prin legaturile rapide pe care le are pe cale rutiera si ferata cu alte orase precum Debrecen, Oradea, Targu Mures, Alba Iulia sau Baia Mare”. De asemenea, reteaua feroviara permite legaturi interne rapide pentru navetisti de-a lungul intregii axe a Somesului Mic.

Intreaga energie electrica si termica produsa in Zona Metropolitana este din surse regenerabile, gratie atat modernizarii sistemului hidroenergetic Somes, cat si extinderii parcurilor solare si a altor surse alternative de energie, in special biomasa si biogaz. Depozitul ecologic de deseuri este pe cale de a fi inchis, intrucat cea mai mare parte a deseurilor colectate la nivel metropolitan sunt valorificate prin solutii tehnice moderne, adesea dezvoltate la nivel local.

In acest sens, Zona Metropolitana Cluj constituie un pol al inovarii la nivel european, gratie concentrarii de universitati de renume, cu o infrastructura de cercetare – dezvoltare ce atrage cercetatori din intreg spatiul european. Clusterele dezvoltate in industria mobilei, IT, agricultura si stiintele vietii asigura un transfer tehnologic rapid intre universitati si mediul de afaceri. 

Toate terenurile abandonate de pe zona industriala nord a municipiului Cluj-Napoa au fost decontamiante si refunctionalizate, arealul fiind in prezent un centru al industriilor creative si beneficiind din plin de apropierea de axa verde a Somesului Mic. Calitatea vietii la nivel metropolitan, impreuna cu bazinul extins al fortei de munca, fac din Zona Metropolitana o destinatie ce continua sa fie atractiva, atat pentru marii investitori, cat si pentru antreprenori”, se mai arata in strategie. 

„Problemele in primul rand”

Documentul prezinta aspecte pozitive, cum ar fi “dimensiunea multi-culturala ce caracterizeaza orasul Cluj Napoca, un atribut cu o traditie si istorie bogata, ce se extinde pe multe secole, fiind inradacinata in profilul socio-economic al orasului”. In plus, prezenta a unsprezece universitati este mentionata ca factor competitiv relevant, acoperind o plaja ampla de specializari ale economiei productive si stiintelor umane si tehnice, nu numai in sectoarele IT, business, management, ici si in domeniul logisticii, constructiilor civile, serviciilor, sanatatii si multe altele. 

Sunt evidentiate insa si aspecte negative ale felul in care se prezinta acum Clujul si imprejurimile.  

O prima problema majora evidentiata in strategie este faptul ca in Romania  constituirea zonelor metropolitane nu este “o actiune generata in mod spontan la nivel teritorial ci mai degraba derivata dintr-un proces”. 

Inca de la primele ateliere de lucru cu actorii teritoriali din Cluj-Napoca, Apahida, Floresti si Chinteni, de la autoritati publice la oficiali din deconcentrate, societate civila, mediu academic sau privat s-a constatat ceea ce autorii studiului au numit “gandirea-siloz”. 

“Atitudinea principala a multora dintre actorii-cheie poate fi rezumata in urmatorul citat: „Totul (in principal fondurile si prioritatile de finantare EU) este binevenit!”. Acest tip de mentalitate a determinat deja primele efecte la scara metropolitana, rezultate care au fost generate la nivel foarte local si care nu au avut o directie strategica imprimata de o adevarata entitate metropolitana de guvernanta. Aceasta abordare a dezvoltarii urbane, metropolitane si teritoriale produce de cele mai multe ori proiecte fara sustenabilitate, iar in cazuri mai rele nu reuseste sa aduca nici un fel de aport la imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor locale. in consecinta, investitiile structurate realizate prin proiecte punctuale (listate in planuri de actiune „coerente si logice in interior” insa deconectate teritorial) nu reusesc sa recupereze uneori un singur Euro din faza de implementare dupa ce ajung in starea de operare si nici nu genereaza efecte economice de impact ori o imbunatatire palpabila a oportunitatilor si serviciilor pentru cetateni”, atrag atentia semnatarii documentului. 

Noul plan isi propune, astfel, o schimbare de paradigma, urmand sloganul “Problemele in primul rand”, cautand nevoile reale la scara metropolitana. 

S-a constatat, de asemenea, o deficienta in alocarile pentru proiecte din zona rurala din jurul municipiului Cluj-Napoca. 

“In acest sens, intregul areal metropolitan s-a bazat in ultimii 7 ani pe investitii din bugetul propriu si contractare individuala de fonduri, neavand nici un proiect dedicat locuirii finantat prin PID 2007-2013. Din aceasta cauza, primeaza perceptia sanselor inegale urban-rural si a necesitatii aplicarii unei strategii de tipul „orice se finanteaza”, care creeaza liste de zeci de proiecte pentru fonduri, din care unele nu reprezinta deloc o prioritate pentru acest moment. De asemenea, necorelarea eforturilor duce la pierderi considerabile materiale prin dublarea unor proiecte si crearea de investitii nefunctionale, care nu vor fi utilizate asa cum a fost planuit si vor avea un randament foarte slab al investitiilor, perpetuand problemele in loc sa le rezolve”, avertizeaza acestia. 

Un exemplu pozitiv in acest sens ar fi cel al comunei Chinteni, unde s-a practcat o “politica mai coerenta de extindere a zonelor construite, aplicandu-si regulamentul de urbanism”, insa un risc major este si cel ca solutiile propuse sa nu se suprapuna, in special in cazul Floresti. In ceea ce priveste transportul, o parte din investitiile prevazute in masterplanul de transport au fost identificate ca fiind tardive. Se vorbeste si de un „Fenomen Floresti”, ca despre “un caz aparte de expansiune irationala si privatizare a tuturor alternativelor de creare a unei infrastructurii pentru marile noi ansambluri”.

Studiul a fost elaborat de ADR Nord-Vest, prin contractorul Urbasofia.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *