Cum a ajuns SUA să-l ancheteze pe Vlad Nistor. Un grup de 14 români furau bani din conturile cetățenilor americani (VIDEO)

Povestea dosarului care a explodat la Cluj și București zilele acestea pornește din Kentucky. Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii a construit un rechizitoriu împotriva unor români care au comis mai multe infracțiuni pe teritoriul SUA. Potrivit surselor, românii mergeau în SUA și foloseau diferite metode de înșelăciune pentru a obține acces la conturile americanilor.

Două dintre aceste metode se derulau online prin sistemul ”phishing” sau prin diferite anunțuri de vânzare a unor bunuri fictive (via Ebay sau prin platforme online). Spre exemplu, românii trimiteau mesaje electronice, folosind programe de mesagerie instantanee sau numere de telefon, în care utilizatorul este sfătuit să-și dea datele confidențiale pentru a câștiga anumite premii, sau era informat că acestea sunt necesare datorită unor erori tehnice care au dus la pierderea datelor originale. În mesajul electronic era indicată o adresă de web care conține o clonă a site-ului unei instituții financiare sau de trading.

Ancheta americanilor a redus cercetările asupra unui cerc restrâns de suspecți: 14 români din Constanța, București și alte județe apropiate acestora. 

Mergând pe firul ”follow the money”(urmărește banii), procurorii americani au descoperit că dintre acești suspecți, câțiva au folosit sumele de bani obținute din phishing pentru a face tranzacții cu criptomonede prin intermediul platformei deținută de clujeanul Vlad Nistor, CoinFlux. 

Suspiciunile americanilor erau că Vlad Nistor a coordonat acest grup infracțional, însă aceste acuzații sunt probate (momentan) doar prin câteva conversații purate de Vlad Nistor și anumiți membrii ai grupului, prin aplicația Telegram (n.red Telegram - aplicație pentru telefoane, o platformă de mesagerie, creată de Nikolai şi Pavel Durov, frații care se află în spatele celei mai mari reţele de socializare din Rusia, VK). Însă, conversațiile respective ar reprezenta în realitate o consultanță dată de Vlad Nistor către infractorii români, pe care îi considera potențiali clienți. 

Activitatea infracțională derulată de grupul de români s-a petrecut în perioada anilor 2014 - 2015, când Vlad Nistor abia își lansase platforma de trading cu criptomonede, Coinflux. 

Vlad ar fi povestit avocaților săi că nu îi cunoaște personal pe ceilalți inculpați din dosarul americanilor și că acuzațiile aduse de străini, în ceea ce îl privește, sunt neconforme cu realitatea, deoarece tranzacțiile de pe Coinflux nu sunt influențate sau controlate, în afara legii, de către el sau angajații firmei. 

Extrădări clare versus amânare pentru incertitudinea acuzaților împotriva lui Nistor

În timp ce DIICOT Structura Centrală și cei de la United States Secret Service participau la perchezițiile de la domiciliul lui Nistor și de la sediul firmei Coinflux, anchetatorii puneau în aplicare mandatele de aducere pentru ceilalți 14 români implicați în schema de phishing. La fel s-a procedat și în cazul lui Nistor, care a fost reținut pentru 24 de ore în arestul Poliției din Capitală. Miercuri, 13 decembrie, Curtea de Apel București a soluționat toate mandatele de extrădare cerute de autoritățile americane. Cu excepția lui Nistor, ceilalți inculpați au fost arestați in vederea predării lor către USSS pentru extrădare. În cazul CEO-ului Coinflux, instanța a decis să îl plaseze sub control judiciar și să amâne punerea în discuție a mandatului de extrădare pentru săptămâna următoare. 

Respinge sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj privind arestarea provizorie a persoanei extrădabile Nistor Vlad Călin. Dispune faţă de persoana extrădabilă Nistor Vlad Călin, cetățean român, măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 12.12.2018 la data de 10.01.2019 inclusiv. În baza art. 215 alin. 1 C.proc.pen., pe durata măsurii, persoana extrădabilă va trebui să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte în fața organelor judiciare ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată organul judiciar în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa (secţia de poliţie de la domiciliul acestuia). În baza art. 215 alin. 2 lit. a C.proc.pen., pe durata măsurii impune persoanei extrădabile obligaţia de a nu depăşi limita teritorială a mun.Cluj-Napoca fără încuviinţarea instanţei de judecată. În baza art. 215 alin. 2 lit. e C.proc.pen., pe durata măsurii impune persoanei extrădabile obligaţia de a nu efectua, în nume personal sau în calitate de reprezentant al S.C. CoinFlux S.R.L., tranzacţii financiare prin folosirea de monedă digitală (bitcoin sau orice alt tip de astfel de monedă). Atrage atenţia persoanei extrădabile că în cazul încălcării cu rea-credinţă a obligaţiilor fixate în sarcina sa măsura controlului judiciar se va înlocui cu măsura arestării preventive. Dispune amânarea cauzei la data de 20.12.2018, ora 12.00, pentru ca persoana extrădabilă să formuleze în scris motivele de opoziţie la extrădare”, arată magistrații Curții de Apel București. 

Surse apropiate anchetei au relatat pentru reporterii Ziar de Cluj că, la această oră, anchetatorii din România și SUA au acces la informații despre clienții Coinflux, obținute în baza mandatului dat de Tribunalul București. Totodată, din grupul de infractori români identificați de SUA, trei persoane figurează ca fiind în trecut utilizatori ai serviciului oferit de CoinFlux: Popescu Bogdan-Ştefan, Dobrică Alin-Ionuţ și Arvat Florin. 

Pentru aceste persoane Curtea de Apel București a decis extrădarea. 

„Constată că sunt întrunite condițiile de admisibilitate cu privire la extrădare. Admite cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii privind pe persoana extrădabilă Dobrică Alin-Ionuţ. Dispune extrădarea şi predarea către autoritățile din Statele Unite ale Americii a numitului Dobrică Alin-Ionuț, faţă de care a fost emis mandatul de arestare din data de 5.07.2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky. Constată că persoana extrădabilă nu şi-a dat acordul pentru extrădare şi că înțelege să se prevaleze de regula specialității. Dispune arestarea în vederea predării a numitului Dobrică Alin-Ionuț, pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 12.12.2018 la 10.01.2019 inclusiv. Constată că persoana extrădată a fost reținută pentru 24 de ore la data de 11.12.2018, ora 16.10. În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.”, se arată în soluția dată de CAB București (decizia a fost similară și pentru Popescu și Arvat). 

Singura diferență între faptele imputate grupului infracional și cele imputate lui Vlad Nistor este că românii au comis infracțiunile pe teritoriul SUA, în vreme ce Vlad a acționat (se fac verificări pentru a stabili dacă a acționat legal sau dacă avrea vreo legătură cu ceilalți inculpați) pe teritoriul României. 

 

Adauga comentariu