Cui folosește falimentarea Drumuri și Poduri SA? Păi cui i-ar fi folosit comasarea fostului RAADPP cu fostul RADJ (acum DPSA): celor care vor să sifoneze banul public prin încredințări directe

Suntem în anul 2010, pe undeva prin luna octombrie, nici nu mai contează ziua. Pricum este ziua în care am aflat pentru prima dată că problemele dintre RADJ și RAADPP s-ar dori să fie eliniate. Dar nu prin rezolvare pe cale legală, ci prin comasarea celor două regii ale CJ Cluj.

Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Privat, pe numele ei mic, RAADPP și Regia Autonomă a Drumurilor Județene, alintată ca RADJ, urmau să fie comasate, în urma unui studiu de fundamentare comandat expres în acest sens de către însuși președintele Consiliului Județean Cluj, cunoscut și la acea vreme ca Alin Păunel Tișe.

În urma unei ședințe furtunoase și după discuții ce s-au întins pe parcursul a mai bine de o jumătate de oră, sconcsilierii județeni au aprobat proiectul propus de președintele Alin Tișe, însă numai după ce au cerut ca reorganizarea celor două regii să nu presupună concedieri.

”Dacă mergeam pe ideea privatizării, ar fi însemnat să dăm oameni afară, ceea ce nu vrem. Noi am decis să mergem pe păstrarea locurilor de muncă, iar acest studiu de fundamentare urmează să decidă care este modalitatea cea mai bună de organizare pentru cele doua regii ale noastre“, a arătat ca un adevărat om de dreapta ce era și la acea vreme președintele Alin Tișe.

Așa că consilierii județeni au decis ca studiul să fie realizat în termen de 45 de zile de către o comisie formată din cinci consilieri județeni și patru specialiști din cadrul executivului forului județean. Totuși, consilierul PSD Liviu Medrea a ținut o pledoarie de câteva minute pe marginea istoriei și importanței fiecărei regii în parte și a explicat că o astfel de decizie nu se poate lua în 45 de zile, ci în cel puțin 3 luni.

“Acest proiect are implicații deosebite. Cred că este nevoie de respect pentru oamenii care lucrează în cele două regii. Prea ușor vrem să aruncăm la coș o istorie a unor entități din subordinea Consiliului Județean. RADJ, de exemplu, are o istorie în spate de 45 de ani. Eu zic că nu putem să decidem în 45 de zile, care este un termen pompieristic, ce facem cu aceste două regii. Un termen de minim 3 luni de zile ar fi mai rezonabil“, a fost de părere Liviu Medrea.

Dar președintele Alin Tișe a explicat, cu calm și foarte la obiect, de ce i se pare lui rezonabil ca cele două regii să fie comasate: “Trebuie să facem ceva pentru a elimina concurența și nebunia dintre cele două regii. Cele două regii nu se înțeleg acum și de aceea este important să decidem ce facem în continuare. Trebuie să vedem dacă RADJ se va prezenta la toate licitațiile și vedem pe care le câștigă și pe care nu, sau facem o entitate unică, iar noi le vom da lucrari prin incredintare directa si astfel vom pastra si oamenii“. Iar noi știm, din mai multe dosare de corupție (unele soluționate, altele niciodată deschise – mai ale), că încredințarea directă a lucrărilor este o măsură curată, de dreapta și concurențialț, nu?!

Luat cu vorba, să nu uit să vă zic care au fost cei patru consilieri județeni care au făcut parte din celebra comisie: Călin Tuluc (PD-L), Fekete Emoke (UDMR), Petra Guș (PRM), Mihaela Rozor (PSD) și Marius Mânzat (PNL).

No, și?

De ce să ne aducem aminte de această filă din istoria recentă a Clujului? În fond, RADJ a rămas ca regie de sine stătătoare, numai bună de falimentat după o istorie de 45 de ani (la care s-au mai adăugat 8 de jaf din banul public – după cum vom vedea), iar RAADPP, după tunurile date măcar la lucrările de la Răchițele – Ic Ponor, s-a transformat în DAADPP (adică din regie, în direcție). Iar sinecuristul Mircea Avram a fost redirecționat către alte sinecuri (apropos, dar ce  ceață s-a lăsat peste numele acestei căpușe a banului public de când și-a dat demidia din CA al Aeroportului Internațional Cluj!).

Căci vorbim despre banii de infrastructură rutieră ai județului: un maldăr alocat anual drumurilor județene, după care toti limbează toți devalizatorii bugetelor publice locale. Că sunt bani nu prea ușor de cuantificat în hoții. De exemplu: zici că pregătești “patul” drumului, arunci o basculă de pietriș într-o zonă pe unde mai curege primăvara un torent, raportezi 500 în scripte și la decont, apoi ridici din umeri a pagubă când te întreabă procurorii (noroc că, în Republica Autonomă Cluj, procurorii nu prea întreabă; sau, după ce întreabă, uită ce au întrebat și mai ale de ce – să ne amintim doar de cazul Răchițele – Ic Ponor, deși dacă s-ar lua calitativ și cantitativ la purecat toate asfaltările din județ, nu le-ar ajunge anii să execute toată pușcăria pe acre ar merita-o acești „indivizi deștepți”).

Că tot vorbea Medrea despre istorie, pâna in '89, banii mergeau la Direcția Generală de Drumuri și Poduri care avea mare grijă de ei și majoritatea sumelor colectate se regăsea în lucrările de drumuri, pentru că pe atunci pedepsele cu închisoarea erau mari. Se fura și atunci, dar mai cu rușine.

“Drumurile județene”, ca entitată subordonată direct celui care încredințează direct banii și lucrările, s-au născut din oportunitatea pe care politicienii au văzut-o în aceste gen de regii: o dată pentru că se creau sinecuri polituce bine plătite din bani publici, apoi că încredințarea directă crea oportunitatea cererilor de genul “ți-am dat, dă-mi”. Para-ndărăt, mită, trafic de influență, obținere de foloase necuvenite pentru sine și terți – toate aceste prevederi ale Codului Penal au fost bine asfaltate prin acest gen de “regii” de-a lungul a 27 de ani post-revoluționari. Numai deschideți o colecție a Top 50, 100, 500 Capital și veți vedea cât de profitabil este asfaltul, balastul, betonul, rigola, parapetul. Fiecare vilă și avere construite în zona asfaltărilor reprezintă un minus important în capitolele enumerate mai sus.

Dar au crezut unii că același purcoi de bani va putea fi întors cu lopata și din banii europeni, odată intrați în Uniunea Europeană și după ce vor fi conectați la conducta europeană a investițiilor pe infrastructură. Numai că avenit tristețea, odată cu impunerea unei legislații a achizițiilor publice. Așa că politicienii s-au adaptat.

La Cluj, regia unică de atunci au împărțit-o în două. RADJ a luat utilajele și bazele de producție urmând să se ocupe de execuția construcției lucrărilor de drumuri. Cealalta parte, RAADPP Cluj, a devenit administrator. În prima fază, nu a fost mare deranj în dirijarea banilor. Consiliul Județean Cluj încredința execuția construcției lucrărilor direct la RADJ, iar RAADPP făcea pe dirigintele de șantier. Problema era la decontare. Loviți brusc de microbul corectitudinii, oamenii RAADPP nu puteau accepta la plată lucrări neexecutate, lucrări de proastă calitate sau cu prețuri umflate. De ce să facă ei pușcărie pentru ceea ce furau alții? Astfel că a apărut, ca din senin, ideea mărețului conducător Alin Păunel Tișe, despre care v-am scris mai sus: cea a unei re-comasări a RADJ cu RAADPP. Un fel de Regie Autonomă de Administrare a Drumurilor și Domeniilor Județene Public și Privat. Licitațiile impuse de intrarea în UE nu făceau bine nimănui, căci nu făceau altceva decât să evidențieze valoarea reală a RADJ. Așa că i s-a dat regiei proprii una peste bot chiar de către șefii politici ai CJ Cluj care au decis să facă de așa manieră încât aceasta să nu mai câștige, decât sporadic, contracte pe drumurile județene. Iar ineficiența, calitatea îndoielnică a lucrărilor, precum și prețurile astronomice, au fost "transferate" la “investițiile” primăriilor de comunele, orașele și “muncipiile” județului.

Ia să mai călătorim niște ani în timp…

La ieșirea din apriga iarnă bugetară a începutului de an 2014, niște politicieni și băieți deștepți cu conexiuni la acești politucieni din CJ Cluj, și-au amintit că a exista cândva o discuție despre comasarea RAADPP cu RADJ (nici nu mai conta cine pe cine sacrifica). Așa că au repus-o pe tapet.

Șef de "șantier" a fost numit ex-prefectul Călin Platon, proaspăt ieșit de la “gherlă” după ce a reușit performanța de a omorî un bebeluș de trei luni pe trecerea de pietoni, “fiindcă i-a intrat soarele în ochi”. Noua “societate” urma să fie și organizator și arbitru și jucător în competiția pentru banii de drumuri ai județului. Adică centra, dădea cu capul și marca sigură golul bugetar. “Căcare” concurență în liberalismul USLinos al politicienilor care conduceau CJ Cluj – alde Uioreanu, Lăpușan, Mânzat și Oleleu?

Așa că “dăștepții” au făcut niște pași mici și perverși:

  • înființarea societății;
  • înființarea unei Comisii care trebuia să însăileze niște argumente aparent coerente juridic pe baza cărora să se revină la situația imediată de după Revoluție (hahahaha, poate vă mai amintiți de Comisia pe care o dorea Tișe în 2010?);
  • relocarea RAADPP sub pretextul cedării sediului unei școli ajutătoare. Asta dupa ce, timp de 10 ani, RAADPP a renovat o ruină din banii noștrii ai boilor de contribuabili.

Să luăm o pauză necesară pentru a vă explica cât de proști îi cred acești indivizi pe clujeni și cât de nesimțit de delăsători în anchete sunt procurorii clujeni care ar fi trebuit de multă vreme să facă lumină în aceste afaceri făcute cu scopul de a sifona și a ascunde sifonările banului public. Cel mai pervers caz este cel al așa-zisei rezilieri a contractului cadru cu Kiat.

Firma asta trebuia să reabiliteze cam 400 de kilometri de drum județean. Dar, în 2014 o lălăia de mai bine de doi ani cu lucrările, având pretenții financiare mult prea mari pentru bugetul Consiliul Judetean Cluj, pe atunci cam înghețat și extrem de îngropat în datorii – unele făcute chiar pentru “drumuri” de către Marius Nicoară în perioada în care a fost președinte al CJ Cluj, altele chiar de Tișe. Este intersant cum au tăcut pe acest subiect timp de doi ani Uioreanu, Oleleu și Vakar Istvan Valentin, sefii administrației județene. În tot acest interval de tăcere, drumurile județene s-au făcut și mai praf – atât de praf că ieșeau localnicii să planteze brazi în gropile de pe drum, sau să pescuiască…

Ei bine, la aceste “rebeliuni” era trimis să “negocieze” nimeni altul decât Călin Platon, șeful viitoarei defuncte RADJ. Acesta înfiera Kiat la fața locului cu mânie proletară (deh, liberal de-al nostru, din popor și băiatul!) și cu elan naționalist despre cum ne-au ocupat drumurile turcaleții. El era acolo într-o calitate total necunoscută, nefiind administratorul “drumurilor județene”, ci doar directorul unei firme de construcții de drumuri cu capital de stat, un concurent al Kiat care va să zică. Dar Uioreanu dorea să fructifice mânia “populară” pentru a rezilia contractul cu Kiat indiferent de penalitățile și despăgubirile pe care urmam să le plătim tot noi, boii de bugetari. Dar ce mai conta ce ieșea din buzunarul boului de contribuabil din moment ce alți bani urmau să intre ca apara-ndărăt în buzunarele lui Uioreanu și a restului de băieți deștepți care puneau la cale mânăria? Cui reveneau “noile” contracte și lucrări? Evident că Regiei Autonome de Administrare a Drumurilor și Domeniilor Județene Public și Privat. Cui îi revenea conducerea colosului halitor de asfalt? Lui Platon.

Nu știm cu ce i-a supărat pe procurorii clujeni Uioreanu, dar aceștia l-au săltat nițel în 2014

Acum acesta este condamnat și execută o pedeapsă privativă de libertate. Dar să nu cumva să credeți că l-au săltat și pentru ce v-am descris mai sus. Tot ceea ce ați citit mai sus s-a disjuns într-o lucrare aparte, la care “lucare” încă se mai “ucrează”.

Potrivit DNA Cluj, Uioreanu, Oleleu și Călin Platon, au stabilit înființarea unei ocietăți care să înglobeze RAADPP şi RADJ. Şeful RADJ, Călin Platon, spune că a propus CJ un proiect prin care fosta Regie Autonomă a Drumurilor Județene, actuala SC Drumuri și Poduri Județene SA, să preia administrarea și întreținerea de la Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Privat, Scopul noii organizări era atribuirea directă a lucrărilor de reabilitare pe drumurile județene în valoare de 10 milioane de euro.

"Din datele cauzei rezultă că, suspectul Uioreanu Horea Dorin a realizat înţelegeri cu Bota Iosif Liviu (director general la RADPP Cluj, demisionat în luna aprilie 2014), Iuga Gavrilă, director tehnic la RADPP Cluj, Raţiu Mariana - director executiv la Direcţia de Dezvoltare şi Investiţii din CJ Cluj şi suspectul Abrudean Mircea, preşedintele CJ Cluj trasând sarcini cu privire la stabilirea drumurilor ce urmează să fie incluse în proiect, funcţie de interesele personale sau de grup ale celor angrenaţi în realizarea acestuia. Urmare celor discutate, s-a stabilit că vor face obiectul proiectului următoarele drumuri: DJ 103G Aiton – Gheorgheni;  DJ 161 Gădălin- Bonţida, DJ 109V  Cluj – Pădureni – Satu Lung – Giula; DJ 109 S Giula - Borşa; DJ 109 D Sic - Coasta - Viştea- Gădălin; DJ 107R Filea de Jos- Săcel; DJ 105L Floreşti-Mănăstirea Tăuţi la care proiectarea, consultanţa şi execuţia lucrărilor urma să se realizeze cu implicarea societăţilor Siab Development SRL, Napotech SRL aparţinând lui Abrudean Mircea şi Eurodrum Com SRL aparţinând lui Lola Liviu Laurenţiu, societate la care Bota Iosif Liviu are calitatea de angajat. Pentru obţinerea unor sume cât mai mari în cadrul etapei de proiectare şi întocmire a studiilor de fezabilitate, la înţelegere cu Uioreanu Horea Dorin, s-a decis ca  realizarea studiilor şi a proiectelor tehnice să fie contractate separat, astfel că, dacă iniţial costurile pentru aceste lucrări erau estimate la 105.000 euro, după divizare, când au decis încheierea separată de contracte, suma ce urma a fi încasată a crescut la 240.000 euro pentru aceeaşi activitate realizată, ceea ce însemna că suma ce urma a fi remisă preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea pentru alocarea preferenţială şi în acest condiţii a contractelor se ridica la 24.000 de euro, reprezentând procentul de 10% anterior negociat cu Abrudean Mircea" – citeam în comunicatele DNA Cluj prin august 2014. Și cu cititul am rămas.

Trebuie să menționăm faptul că în anul 2013, în RAADPP se înființase un post de director tehnic pentru liberalul Iuga Gavrilă (fost președinte al Tineretului Nțtional Liberal Cluj și secretar general al aceleiași formațiuni), deși acesta nu avea nici o competență în materie de lucrări ladrumuri. Când Liviu Bota, interimarul de la RAADPP și-a dat demisia, Iuga a fost numit director general interimar. Acesta a devenit cel mai înfocat avocat al cauzei regiei adverse și cel mai entuziast susținător al ideii de desființare a regiei pe care o conducea. De ce? Păi, mai citiți o dată mai sus. Apoi citiți cum, în aprilie anul trecut, MARTORUL Iuga Gavrilă declara, sub jurământ, că acei membri ai PNL care ocupau funcţii publice în diferite deconcentrate, funcții obținute cu sprijinul partidului, nu pe alte merite, trebuiau să "răsplătească" partidul cu bani (trebuiau să "cotizeze" cotă parte din salariu). Era un auto-denunț în toată regula, nu?

”Era o decizie la partid. Eu participam la fiecare ședință de Birou Politic și îi citeam pe ce cei care au restanțe. Între timp, în cursul săptămânii, când nu erau ședințe, un alt membru de la PNL îi suna pe liderii partidului, care ocupau funcții publice, în diferite deconcentrate, unde se bucurau se sprijinul partidului și le amintea că au de plătit cotizațiile și alte sume de bani pe care s-au angajat să le aducă la partid. În funcție de dorința celui care dădea banii, erau persoane care doreau să nu apară cu numele și nu doreau chitanță, erau alte persoane care, în momentul în care cotizau, cereau chitanță în mod expres și alții care nu doreau să apară cu numele și puneau alte persoane pe numele cărora se întocmeau chitanțe”, a afirmat în instanţă Iuga Gavrilă.

Revenind, referatul de aprobare al proiectului de hotărîre era pregatit (nr. 4196/2014) și conținea o "expunere de motive" absolut ticăloasă privind NECESITATEA reorganizării celor două Regii și promovarea prin Hotărâre de consiliu a ilegalității eliminării licitațiilor și a încredințării directe a lucrărilor lui Platon (știți că dăm printre semnatari și peste Petran, băiatul liberal cu mita de la UTI care a scăpat nevătămat din dosarul de mită al lui Uioreanu? Dar mai sunt și alte semnături celebre: Laurențiu Oprea, Simona Tatomir, Ștefan Iliescu, Mariana Rațiu – mă rog, o parte făceau “balet printre legi” ca să-i mulțumească pe șefii politici ai județului!).

"Creșterea competitivității pe piața construcțiilor de drumuri și pentru realizarea mobilității în vederea realizării lucrărilor de întreținere și modernizare drumuri-poduri" – așa se argumenta dorința de încredințare directă a abnilor, căci competitivitatea crește prin încredințare directă a lucrărilor și banilor...

Și-acum să revenim la ultimele contorsiuni bugetare executate în CJ Cluj cu privire la fosta RADJ, actualmente Drumuri și Poduri SA

Știți că la conducerea județului a revenit Alin Păunel Tișe, nu? Acum este liberal, cot la cot cu ceilalți liberali care-i puneau contre cândva. La un singur lucru nu și-au pus contre, din contră, au gândit la fel și au simțit la fel (de zici că pesediștii-s mici copii): unificarea fostei RAADPP cu fosta RADJ.

Anul trecut, într-o zi de luni, când nici iarba nu crește, în 30 octombrie, Călin Platon i-a ridicat la fileu o minge de toată frumusețea lui Alin Păunel Tișe. În cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Cluj din respectiva dată stelară, Clin Platon a declarat că trebuie salvată societatea Drumuri și Poduri Județene Cluj SA de la un posibil faliment prin mai multe contracte de muncă. Cică toți cei peste 280 de angajați ai acesteia sunt capabili de muncă însă nu au unde să o presteze.

“Situația este destul de grea, chiar foarte grea” – a oftat Platon în fața plenului. “Cu privire la renegocierea contractelor cu autoritățile contractate, în special cu Consiliul Județean Cluj, noi am făcut adrese către autoritățile naționale care să ne răspundă în ce măsură se poate intra într-o procedura de renegociere a prețurilor și tarifelor. Însă aceștia nu ne-au răspuns. Vom insista pe acest aspect. Spre surprinderea tuturor, pentru a menține această societate pe o stare profitabilă nu trebuie să mergem decât pe o creștere de activitate. Avem o cifră de afaceri de aproximativ 50 de milioane de lei pe an. Din păcate în acest an și anul trecut, obiectivul nu s-a atins datorită faptului că la același volum de lucrări primești bani mai puțini. Spre exemplu, pe 32 de contracte de întreținere lucram doar pe șapte milioane de lei. Vorbim de 32 de șantiere separate unde ai nevoie de costuri de organizare. Dacă ai un contract mare nu trebuie să organizezi mai multe șantiere pe termen scurt. M-aș bucura dacă m-ați lăsa să vă prezint o viziune cu privire la această firmă. S-a investit în ultimii ani în această firmă peste trei milioane de euro: înnoirea parcului auto, stație de asfaltare, stație de emulsie etc. Capacitate avem, resurse umane avem dar trebuie să avem o strategie.

Dacă ne raportăm la strategia municipiului Cluj-Napoca vorbim de un exemplu important. Ei au luat acel RADP al lor cu pierderi de trei milioane de lei, au schimbat modul de lucru, i-au adus astăzi la 800 de angajați, au cumpărat utilaje și stație de asfalt și le-au dat lucrări pe străzile din Cluj-Napoca” – a făcut Platon apologia încredințărilor directe. “Adică, municipiul are capacitate să își facă lucrările în regie proprie. Și eu v-am propus așa ceva în urmă cu doi ani, dar proiectul, din motive diverse a fost respins. Nici nu are rost să mai comentez. Avem servicii prestate de un milion de lei și nu le-am putut încasa. În anul acesta mergem cu pierderi de 10 milioane de lei (de fapt 17 milioane de lei – n.a.). Trebuie să recuperăm sume din garanții. Investițiile au fost făcute pe leasing, dacă nu plătim rămânem fără stația de asfaltare. Până acum am făcut tot efortul să plătim la zi”.

Eh, la ce teatru ieftin am asistat!

Platon chipurile uitase că făcuse această propunere în 2014, nu în 2015. Dar nu uitase Tișe că avusese și el o astfel de inițiativă în 2010! Așa că a sărit rapid la fileu să marcheze mingea și a propus ca firma să intre în insolvență, săseo privatizeze sau să se transforme în regie precum RADP Cluj. Păi, nu e deja regie, domnule dragă?!

Asta a încercat să-i strecoare spre înțelegere Călin Platon: că se poate face încredințare directă și acum, nu trebuie dat cu parul în carul cu oale: SC Drumuri și Poduri Județene Cluj SA poate primi lucrări prin atribuire directă și în formatul ei actual.

Societatea Drumuri si Poduri Judetene Cluj S.A. funcţionează în prezent sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, are personalitate juridică, fiind organizată ca unitate de interes public, pe baza de gestiune economică şi autonomie financiară. Societatea are ca obiective de activitate: proiectarea, construirea, întreţinerea, repararea si consolidarea drumurilor publice de interes local, inclusive a anexelor acestora din judeţ, care să conducă la desfăşurarea unui trafic rutier în condiţii normale de siguranţă şi confort. În acelasi timp, produce materiale pentru satisfacerea unei părţi din necesarul de produse utilizate în procesul de producţie (agregate de balastieră şi carieră, dale, stâlpi, borduri, prefabricate din beton).

Ținem să reamintim un episod din 2014 când, contactat telefonic cu privire la o mânărie de licitație trucată de la un Tetarom (când un angajat de al său s-a dovedit a fi soțul unui consilier județean care a votat în beneficiul angajatului său). Călin Platon a precizat redactorului Ziar de Cluj că “nu este jurist și nu poate oferi un punct de vedere susținut juridic, dar că nu consideră că e vorba de vreun conflict de interese”, cu atât mai mult cu cât (țineți-vă de scaun!): “regia autonomă pe care o conduce își produce singură veniturile și nu primește finanțare, deși patrimoniul RADJ este deținut în integralitatea lui de Consiliul Județean. Păi, domnu’ Platon, 3 ani mai târziu ne miorlăim după finanțare?!

Așa că, săptămâna trecută, am aflat că CJ Cluj bagă 8 milioane lei în Drumuri și Poduri SA. Soluția este una temporară (la o datorie de 17 milioane de lei!) și societatea va fi băgată în faliment. În ședința extraordinară de vineri, a fost votată majorarea de capital cu 8 milioane lei, a societății Drumuri și Poduri SA, care ar însemna salvarea temporară. Pe termen lung, nu există nicio soluție de redresare a situației, așa că CJ Cluj pompează bani într-un business de stat, care ar putea să moară. Banii vor intra în patrimoniul Drumuri și Poduri abia peste două-trei luni, după ce proiectul va fi analizat de Consiliul Concurenței.

“Noi am gândit acest proiect ca fiind singura posibilitate pe care o avem acum”, a declarat Tișe în plen.

Care în viitor va fi cea de comasare a DAADPP (fostă RAADPP) cu DPSA (fostă RADJ) – “decât” pentru încredințări directe bănuim. Cel puțin asta am aflat că se lucrează din nou, de zor, în CJ Cluj, la dorința expresă a lui Tișe: comasare, reorganizare, încredințare!

A, am zis cumva Consiliul Concurenței în legătură cu banii pompați în DPSA? Păi pe genul acesta de plăți s-a mai pronunțat. De exemplu în cazul Sălii Polivalente din Cluj-Napoca – chit că pe nașul Emil Boc l-a cam durut în cot și tot a majorat capitalul Polivalentei în fiecare an de atunci, să-și poată plătii “liberalii” angajați acolo lefurile...

Și tot Consiliul Concurenței s-a pronunțat și cu privire la tentativa de a unifica fostul RADJ cu fostul RAADPP. Citiți mai jos:

Să reamintim faptul că Drumuri și Poduri Județene SA a acumulat datorii mari de-alungul anilor. De exemplu, în 2016, datoriile acestei societăți se ridicau la peste 25 milioane lei, iar în 2015, datoriile au fost de peste 29 milioane lei. Potrivit unui raport al Curții de Conturi pe anul 2015, în bugetul Drumuri și Poduri Județene SA s-a înregistrat un prejudiciu de 3,6 milioane lei ca urmare a retragerii unui proiect de hotărâre privind activitatea de întreținere și reparare a drumurilor județene. Raportul Curții de Conturi pe anul 2016 arată că la capitolul drumuri și poduri județene au fost efecuate plăți nelegale în valoare totală de 147.758 lei din bugetul județean prin acceptarea la plată a unor cantități de lucrări neexecutate sau executate necorespunzător calitativ pentru modernizarea și reabilitarea drumurilor județene.

“Din verificarea în teren a unor lucrări de modernizare și reabilitare a drumului județean DJ 172F Gherla-Mintiu Gherlii-Mica și 127F Mica-Sânmărghita-limită de județ Bistrița Năsăud s-a constatat că unele articole plătite antreprenorului nu sunt realizate sau sunt executate necorespunzător calitativ. Lucrarea necorespunzătoare calitativ s-a constat la sistemul rutier. Cauza abaterii este determinată de urmărirea defectuoasă a execuției lucrărilor de către dirigintele de șantier, angajat al fostei RAADPP Cluj până în 2015 sau al Consiliului Județean, în prezent”, menționează raportul.

Potrivit documentului, în anul 2016 au mai fost înregistrate plăți nelegale în valoare de 279.433 lei pentru proiectare și execuție lucrări de modernizare și reabilitare drumuri județene pentru perioada 2011-2015 DJ105T Cluj-Napoca-Popești-Corușu-Săliștea Veche-Berindu.

“Pentru modernizarea drumului s-a încheiat un contract cu SC Drumuri și Poduri Județene SA Cluj în valoare totală de 2,6 milioane lei. În urma inspecției efectuate în teren am constatat anumite neconcordanțe, articole de lucrări nefinalizate (…), majorarea suprafeței de drum modernizat contrar prevederilor caietului de sarcini (…) prin majorarea cantității de geocompozit decontate se achită practic de două ori suprafața de suprapunere a geocompozitului antifisură”, scrie în raportul Curții de Conturi.

 

Adauga comentariu