Cu ce s-a ales Cluj-Napoca după Centenar? Monumentul Marii Uniri a fost dat uitării

Atât în Cluj cât și în alte mari orașe din țară, bilanțul realizărilor promise de autorități pentru Centenar arată aproape identic: inaugurări de statui și credite pentru repararea unor monumente. În Cluj-Napoca, deși a fost promisă realizarea unui monument al Marii Unirii, acest proiect a fost amânat pentru anul viitor. Ce s-a făcut în Cluj-Napoca pentru Centenar? Trei statui și modernizarea Pieței Mihai Viteazu.

Cluj-Napoca rămâne, după Centenar, cu trei statui din bronz ale unor înalte feţe bisericeşti – ortodoxe şi greco-catolice, inaugurate înaintea Zilei Naţionale, şi un bust al regelui Decebal. Primele două statui, ale mitropolitului Bartolomeu Anania, respectiv al episcopului Nicolae Ivan, au fost amplasate în faţa Catedralei Mitropolitane Ortodoxe din Cluj-Napoca, iar cea de-a treia, a cardinalului Iuliu Hossu, pe Bulevardul Eroilor, vizavi de Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Faţă”.

Statuile mitropolitului Bartolomeu şi episcopului Ivan au o înălţime de 2,80 metri, fiind realizate de două cadre didactice de la Universitatea de Artă şi Design (UAD) Cluj-Napoca, Alexandru Păsat şi Septimiu Jugrestan, iar cea a cardinalului Iuliu Hossu măsoară 2,60 metri şi este opera sculptorului Ilarion Voinea.

Mitropolitul Bartolomeu Anania, cel care a reîntemeiat Mitropolia Clujului după 1990, a fost un om de cultură care a lucrat 10 ani la diortosirea Bibliei, iar episcopul Nicolae Ivan a fost cel care a pus bazele Catedralei Mitropolitane Ortodoxe Cluj-Napoca.

Costurile de realizare a celor trei statui s-au ridicat la 270.000 de euro, fiind suportate de Primăria Cluj-Napoca.

De asemenea, în anul Centenar, în incinta Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” a fost dezvelit bustul regelui dac Decebal, în cadrul expoziţiei „România 100. Simboluri identitare. Portrete de daci şi romani”. Bustul a fost realizat din piatră de către sculptorul Ioan Bolocan.
Cu câteva zile înainte de evenimentele dedicate Centenarului, au fost încheiate și lucrările de modernizare a Pieței Mihai Viteazu. După ani buni de tărăgănări și amânări, Primăria s-a mobilizat să schimbe cât de cât fața acestei piețe, care ajunsese unul dintre cele mai degradate locuri din zona central.

Cât despre Monumentul Marii Uniri, promis anul trecut de către autoritățile locale, primarul Emil Boc a declarat în urmă cu aproximativ o lună că acest proiect se amână pentru anul viitor. În ianuarie, ar urma fă fie dezvelit bustul lui Iuliu Maniu.

Citește și:

Anul trecut, Primăria promitea Monumentul Marii Uniri. Acum, Boc o dă la întors și spune că adevăratul Centenar se sărbătorește în 2019

Nici celelalte orașe din țară nu stau mai bine decât Cluj-Napoca la acest capitol. Centenarul a fost sărbătorit în Arad prin inaugurarea unei lucrări de artă tridimensională, la începutul lunii decembrie.

Înainte de 1 Decembrie, autorităţile din Bistriţa-Năsăud şi Maramureş au inaugurat Drumul Unirii, care traversează Valea Ţibleşului şi leagă cele două judeţe, un drum dorit de zeci de ani de localnicii din zonă. Drumul are 45 de kilometri şi a costat 52 de milioane de lei.

Sala Unirii din Alba Iulia, simbol şi templu al României Mari, s-a redeschis în 29 noiembrie pentru o şedinţă omagială a Guvernului şi pe 1 Decembrie, pentru a fi vizitată, urmând apoi să fie închisă pentru continuarea lucrărilor de restaurare.

Mai multe informații despre acest subiect AICI.

Adauga comentariu