Cu ce afectiuni poti beneficia de loc de parcare destinat persoanelor cu dizabilitati

Parcarile neregulamentare sunt la ordinea zilei in Cluj-Napoca, iar acestea includ, adesea, parcarile in locurile destinate persoanelor cu handicap. Nu de putine ori, cetatenii cu certificat de handicap s-au plans de faptul ca aceste locuri sunt ocupate de diverse persoane care n-ar avea afectiuni. Reprezentantii Primariei explica faptul ca toti cei care au o adeverinta care le atesta handicapul pot beneficia de un astfel de loc, iar Ziar de Cluj a cautat sa afle exact tipurile de afectiuni care intra in zona handicapului conform Ordinului semnat de Ministrul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice din 2014. 

Sursa Foto: citynews.ro

Doar in zona centrala a orasului, inclusiv strada Motilor, exista 83 de spatii de parcare publice destinate celor cu handicap. Reprezentantii Primariei spun ca astfel de locuri sunt aprobate doar pentru cei care au adeverinta de handicap. 

"Locurile de parcare pentru persoanele cu handicap se dau tuturor celor care au adeverinta. Nu conteaza gradul, atata timp cat are certificatul de handicap", explica acestia.

Conform Ordinului dat de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice din 2014, afectiunile care intra in grad de handicap tin atat de functiile senzoriale, auditive, vestibulare, dar si de functiile neuro-musculo-scheletice, ale coloanei vertebrale, ale functiilor motorii sau situatiile de epilepsie. Exista patru tipuri de handicap: usor, mediu, accentuat si grav. 

In ceea ce priveste functiile senzoriale, in speta cei cu probleme vizuale, in cadrul celor trei tipuri de handicap este interzisa detinerea unui permis de conducere de orice tip. Nu se incadreaza in grad de handicap persoanele care au afectiuni reversibile prin tratament medical sau chirurgical, precum cataracta neoperata. Intra in grad de handicap afectiuniile cronice primar si secundar oculare, inflamatorii, heredodegenerative, degenerative, miopia forte, fortisima: 14-15D, hipermetropia medie +3D, +/- 6D si forte, mai mare de +/- 6D.

Tot in zona senzorialului, din punctul de vedere al afectiunilor auditive, ordinul nu interzice detinerea unui permis auto, insa atat in cazul handicapului mediu, cat si in cel al handicapului accentuat "Nu sunt recomandate activitati ce implica siguranta altor persoane, conducerea unor vehicule de mare tonaj, autobuze, microbuze, avioane, trenuri".

Intra in grad de handicap ,,afectiunile cronice auditive de cauza diversa: inflamatorie, infectioasa, toxica, vasculara, heredodegenerativa, traumatica, tumorala - congenitale sau dobandite precoce - copilarie/adolescenta - insotite de hipoacuzie - tip transmisie, neurosenzoriala, mixta -, protezabile sau neprotezabile sau cu surditate (cofoza), cu sau fara tulburari de comunicare (surdomutitate-surdocecitate)", arata ordinul Ministerului.

Functiile vestibulare

Din punctul de vedere al afectiunilor vestibulare care intra in grad de handicap acestea sunt afectiunile cronice vestibulare si caile acestora. De asemenea afectiunile neurologice, congenitale sau contactate precoce. Limitarea pe care au cei cu handicap mediu si cu astfel de afectiuni e tocmai aceea ca nu pot conduce vehicule, dupa cum reiese din descrierea ordinului dat de minister.

Pe partea de functii neuro-musculo-scheletice si ale miscarilor aferente, gradul de handicap cuprinde: boli constitutionale ale oaselor, malformatii, defomari rahitice ce implica tulburari de postura, luxatiile congenitale de sold cu coxartroza secundara, redori si anchiloze congenitale, postraumatice sau dup aosteoartrita TBC, redori stranse mono sau bilaterale de sold, genunchi sau combinate, anchiloze ale coatelor sau umerilor, pseudartroze (la gambe, coapse, antebrate si brate).

Tot in grad de handicap intra si boala congenitala hemofilia A si B si colagenozele: poliartrita reumatoida, sclerodermia, dermatomiozita, boala lupus, boala mixta a tesutului conjunctiv. Alte afectiuni care intra in aceeasi categorie sunt afectiuni articolare degenerative primare sau secundare. La fel, artropatia psoriazica in forma de spondilita si tumorile osoase maligne, cu urmatoarele precizari.

"Evaluarea in vederea incadrarii in grad de handicap se realizeaza particularizat in functie de: intensitatea tulburarilor de postura sau/si gestualitate; localizarea unilaterala sau bilaterala a deteriorarii (anomaliei), membrul sau membrele afectate; consecintele secundare (la articulatiile suprajacentei, coloana vertebrala); capacitatea respiratorie afectata secundar; existenta tulburarilor neurologice secundare de tip paretic/plegic; in raport de gestualitatea si deservirea necesara; capacitatea de mobilizare cu mijloace protetice, ortetice, mijloace speciale de deplasare; limitarea prehensiunii si manipulatiei; capacitatea de autoservire si autoingrijire ", spun acestia.

Mobilitatea coloanei vertebrale

Afectiunile care privesc coloana vertebrala si intra in grad de handicap sunt spondilita anchilozanta cu forma centrala periferica sau mixta si cifoscoliozele sau scoliozele deformante, cu grad mare de curbura.

Functiile motorii

Cei mentionati mai intai ordinul Ministerului ca avand grad de handicap sunt cei cu amputatii congenitale si amputatii de membru superior sau inferior uniltaeral sau bilateral.

Dupa amputatii, intra afectiunile sistemului nervos central si periferic: sechelele bolilor cerebrovasculare si in mod particular ale accidentelor vasculare cerebrale (in toate variantele etiopatologice), afectiuni neurodegenerative (Boala Alzheimer si Degenerescentele Fronto-Temporale), post-traumatice, postinfectioase, post-tumorale, malformatii congenitale, sechelele dupa meningoencefalopatii infantile (paralizia cerebrala), boli prin tulburari de dezvoltare a sistemului nervos, boli metabolice genetice ale sistemului nervos central si periferic (in mod particular leucodistrofiile si bolile lizozomale, bolile mitocondriale, aminoaciduriile), neuropatii motorii cronice severe periferice, evidentiate EMG.

Afectiunile hetero-degenerative ale sistemului nervos central include bolile degenerative si heredodegenerative precum ataxiile spinocerebeloase, scelroza laterala amiotrofica, atrofiile musculare spinale progresive pure sau asociate, boala Charcot-Marie Tooth, boala Dejerine-Sottas.

Afectiuni inflamatorii demielizante ale sistemului nervos central precum scleroza multipla, boala Devic, encefalomielita diseminata acuta, encefalopatia si periaxiala difuza (boala Schilder) intra la gradul de handicap.

Persoane cu afectiuni musculare care se incadreaza in grad de handicap

In cadrul acestora intra: miopatiile infectioase si inflamatorii, distrofiile musculare progresive, miopatiile metabolice, anomalii si malformatii musculare congenitale, boli ale jonctiunii neuri-musculare precum miastenia gravis si sindroamele miastenice, dar si canalopatiile.

Afectarea functiilor de control al comportamentului motor.

In aceasta sectiune sunt incluse toate bolile determinate de leziuni de orice etiologie care produc disfunctii sinaptice sau leziuni la nibelul ganglionilor bazali. Cele mai cunoscute sunt sindroamele extrapiramidale, boala Parkinson, boala Huntington, boala Wilson si distoniile musculare.

Persoanele cu epilepsie intra in zona de handicap.

Ordinul se refera la epilepsie cu debut precoce (copilarie-adolescenta, pana la 26 de ani), indiferent de etiologie si la epilepsie indiferent de data debutului.

Adauga comentariu