„Cu bună-credință”, „Educație și Performanță” sau „Respekt”? Diaconu, Paleologu, Hunor - trei prezidențiabili cu bune și rele

În cursa pentru fotoliul de la Cotroceni au mai rămas doar 14 candidați din lista inițială. Lupta pentru semnăturile cetățenilor a redus și numărul candidaților. Altfel, imaginea se aseamănă destul de mult cu joaca „de-a președintele”. Primul scrutin al alegerilor pentru președinție va avea loc în 10 noiembrie 2019, urmând ca al doilea tur să aibă loc pe 24 noiembrie. 

Despre trei dintre candidații la funcția supremă în stat, Klaus Iohannis (PNL), Viorica Dăncilă (PSD) și Dan Barna (USR), am scris aici.

„Trei, Doamne, și toți trei”: totul despre Dăncilă, Iohannis și Barna. Puncte slabe vs puncte forte

Alți trei candidați, care au reușit să adune semnăturile necesare pentru a-și înainta candidatura, sunt Theodor Paleologu (PMP), Kelemen Hunor (UDMR) și Mircea Diaconu (independent susținut de Pro România/ALDE).

Care sunt punctele slabe și cele forte ale acestora? Cum sună programul lor politic?
Ce îi recomandă sau îi descalifică?

Mircea Diaconu - independent/ Pro România/ALDE

- actor, om politic, fost ministru al Culturii, fost europarlamentar.

În vârstă de 69 de ani, Mircea Diaconu și-a înaintat candidatura pentru fotoliul de la Cotroceni, fiind susținut de PRO România și ALDE, după ce a obținut cca 400.000 de semnături.

Puncte forte 

Are o vastă experiență politică.

În calitate de candidat independent mizează pentru dialog și mediere între partidele de guvernământ, eliminând ideea de partizanat politic. 

Un promotor al educației și a identității naționale. 

Susține protecția patrimoniului cultural românesc, insuficient promovat până în prezent.

Susține ideea unui proiect de dezvoltare a națiunii prin educație, nu doar un „proiect de țară”.

Promovează transparentizarea activității instituțiilor de stat. 

Desecretizarea afacerilor păguboase pentru statul român, precum privatizarea ARO, situația de la Oltchim etc.

De departe, una dintre cele mai interesante puncte din programul politic al lui Diaconu vizează depolitizarea instituțiilor publice, adică depolitizarea administrativă. 

Formula „Un OM Mircea Diaconu președinte cu Bună-Credință” vine în contextul în care și în țara vecină, comediantul Volodimir Zelenski a reușit să devină președinte al Ucrainei, după ce a reușit să-l învingă în turul al doilea pe Petro Poroșenko. 

Candidatura sa reprezintă o provocare pentru electoratul de stânga, astfel încât numele actorului și politicianului Mircea Diaconu poate ridica probleme serioase pentru orice alt candidat chiar în turul doi al alegerilor prezindențiale din 24 noiembrie 2019.

Puncte slabe 

Deși candidatura sa este apreciată drept „independentă”, Diaconu este susținut puternic de către PRO România și ALDE, după cum și pentru funcția de europarlamentar a beneficiat de sprijin politic. 

Probleme de incompatibilitate. În periaoda 2008-2011, timp în care a ocupat fotoliul de parlamentar, Diaconu a condus și activitatea Teatrului Nottara. 

Cei cinci ani petrecuți la Bruxelles, în calitate de europarlamentar, sunt considerați de unii dintre adversarii politici drept ani pierduți în care Mircea Diaconu nu a reușit să-și servească țara în mod corespunzător. 

 

Theodor Paleologu – PMP – 


De departe unul dintre cei mai bine pregătiți candidați pentru funcția de președinte al României, un personaj care și-a făcut studiile la Sorbona și Ecole Normale Superieure (Franța). A obținut o diplomă de studii aprofundate în filosofie în 1998, la Universitatea Sorbona din Paris, iar în 2001 și-a luat doctoratul în științe politice la EHESS la Universitatea Ludwig Maximilian din München. A fost lector la Boston College, director al școlii de vară la European College of Liberal Arts din Berlin. A fondat, în ianuarie 2013, „Casa Paleologu”, o școala privată în cadrul căreia susține cursuri în domeniile umaniste.

Theodor Paleologu este fiul scriitorului, diplomatului și omului politic Alexandru Paleologu, victimă a regimului comunist care a fost arestat în anul 1959 în lotul Noica-Pillat, alături de alți intelectuali ai vremii, precum N. Steinhardt, Sergiu-Al George, Vasile Voiculescu etc.

Puncte Forte

Are o vastă experiență politică, fiind în timp ambasadorul României în Danemarca și Islanda (2003-2008), ministru al Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național în Guvernul Boc I.  În 2012, Theodor Paleologu a candidat la Primăria Sectorului 1, încercând să ajungă primar în locul lui Andrei Chiliman, dar nu a reușit. Cu toate acestea, după cum a recunoscut Theodor Paleologu, rezultatul obținut (14,43% din voturi) l-a determinat pe fostul președinte Traian Băsescu să-i adreseze felicitări și să ia în calcul candidatura acestuia pentru alegerile prezindențiale din noiembrie 2019.  

Susține schimbarea Constituției astfel încât președintele să poată demite Guvernul și dizolva Parlamentul. 

Proiect national comun bazat pe respect, educație, performanță. 

Un promotor al meritocrației.

Își asumă nemijlocit nevoia aplicarii Pactului pentru Educatie initiat de fostul presedintele Traian Basescu și semnat de toate fortele politice, care presupune alocarea a 6% din PIB pentru Educatie si a 1% din PIB pentru cercetare.

Susține performanța în funcțiile de reprezentare, precum cea de Președinte. 

Susține ideea înființării unui Minister pentru Relația cu Republica Moldova.

Propune ideea respectării unui consens general pentru un proiect comun și atingerea obiectivelor naționale. 

Fără probleme de compatibilitate și integritate.

Sloganul de campanie al lui Teodor Paleologu: „Respect, Educație, Performanță”

Candidatura lui Theodor Paleologu poate ridica probleme pentru Dan Barna într-un potențial tur doi. De altfel, candidatul Paleologu a semnat pentru candidatul Dan Barna, chiar dacă ulterior nu a ezitat să se pronunțe explicit, apreciind candidatura lui Barna drept o „boală a copilăriei pentru USR”. Mai mult, acesta consideră că în privința lui Barna există prea multe necunoscute („un om apărut din spuma mării”), iar USR ar fi greșit atunci când l-a desemnat pe Dan Barna drept candidat, precizând că alegerea sa drept prezidențiabil USR-PLUS a fost o eroare de casting. 

Puncte slabe

În calitate de deputat în Guvernul Boc I, activitatea sa parlamentară a fost una minimă, având 10 luări de cuvânt, doar 8 propuneri legislative inițiate și o singură interpelare.

În calitate de ministru al Culturii s-a solidarizat cu politicile implementate de Emil Boc și a girat tăierile de salarii și pensii. 

 

Kelemen Hunor  - UDMR – 


Kelemen Hunor, președintele UDMR, este candidatul minorităţii maghiare la alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie 2019.

Sloganul de campanie al lui Kelemen Hunor: „Respekt pentru toți”.

Puncte tari

Pledează pentru mai mult respect în cadrul unui dialog româno-maghiar.

Consideră că rolul președintelui este unul exemplar și trebuie să schimbe mentalități.

Consideră că în dezbaterile publice trebuie să primeze valorile și principiile viitorului.

Susține creșterea cu 15% a suprafeței forestiere.

Reconsiderarea rolului României în Balcanii de Vest.

Puncte slabe

Kelemen Hunor a mai candidat de două ori la prezidențiale, prima oară în anul 2009, când a obținut 3,83% din voturi, și în 2014, când a obținut 3,47% din voturi.

Sub conducerea lui Kelemen Hunor, UDMR a ajuns să fie apreciat drept un partid oportunist, care nu a ratat colaborarea cu nici un guvern, astfel încât în ultima perioadă a ajuns o simplă „anexă PSD”. 

La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, UDMR abia a reușit să obțină 5% din voturi.

Faptul că o bună parte dintre aceste rezultate au fost obținute în localități cu o populație maghiară redusă, precum Teleorman sau Botoșani, a stârnit o serie de reacții contradictorii în privința corectitudinii și transparenței acestui scrutin. 

Nu a ezitat să se întoarcă contra Guvernului PSD-ALDE în momente critice. 

Dacă ne-am imagina o dezbatere publică în cadrul acestei campanii electorale între Theodor Paleologu și Mircea Diaconu, cine credeți că ar putea reuși să câștige simpatia românilor și, mai mult ca orice, votul decisiv?

 

 

 

sursa captură: facebook

featured image: ctnews.ro

Adauga comentariu