Miercuri, din cauza înmulţirii cazurilor de infecţie cu coronavirus, au dat restricţie pe adunările mai mari de 100 de persoane. Aveam şi eu o întrebare: cum se va reuni joi Şparlamentul României să îl investească (au ba) pe Cîţu?
Legal, cu aprobare de la Direcţia de Sănătate Publică, pe serii de 99? Că peste 100 deja încalcă legea. Sau, nu?
Ei, bine, ieri a ieşit din carantina în care zăcea, încă din primul său mandat, Preşedintele Klaus Iophannis să ne zică câtă încredere are în “Guvernul Orban”… Poftim? Cu o zi înainte de învestirea Guvernului Câţu, tot mai de încredere e cel interimar “Orban”?
Oare aceasta să fie o recomandare pentru politicienii din Parlament de la Direcţia Sanitar Prezidenţială?
Cert este că președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a zis că cere aprobare de la Direcția de Sanatate Publica și Departamentul pentru Situații de Urgența pentru desfașurarea, în condiţii legale (te şi umflă râsul, având în vedere cine se zbate de “legalitate”), a ședinței plenului Parlamentului de învestire a Guvernului Cîțu.
Asta în contextul în care Raed Arafat a declarat miercuri că pentru ședința Parlamentului nu este necesar avizul DSP, Parlamentul fiind “spaţiu special”, aşa ca magazinele alimentare, prin urmare exceptat de la reglementare.
În ecuaţia acestei învestiri care poate va fi amânată de epi-pandemia de coronavirus, adăugăm faptul că judecătorii Curții Constituționale urmează să se pronunțe, în cursul zilei de joi, asupra contestației făcută de Avocatul Poporului la ordonanța de urgență privind anticipatele. Decizia judecătorilor este un esențială în scenariul declanșării anticipatelor. Dacă judecătorii CCR resping ordonanța de urgență dată de Guvernul Orban, care prevede micșorarea termenului de organizarea a alegerilor anticipate de la 90 de zile la 50 de zile. Dacă Ordonanţa este respinsă de judecătorii CCR, Guvernul este obligat să anunțe organizarea alegerilor anticipate cu minim 90 de zile înainte.
În plus, judecătorii CCR ar putea invoca ca argument pentru respingerea OUG pe anticipate, recomandările Comisiei de la Veneția care spun că nu se poate modifica legislația electorală cu un an înaintea alegerilor.
Dacă judecătorii spun că este neconstiuțională modificarea legislației electorale în an electoral, un guvern PNL nu mai are posibilitatea de a emite ordonanță de urgență prin care primarii să fie aleși în două tururi de scrutin, adică pierde instrumentul de presiune asupra liderilor locali ai PSD .
Aşa că nu e nici o grabă cu învestirea lui Cîţu până nu zic şi judecătorii CCR ceva.
Pe de o parte PSD are toot interesul să tragă de timp, pe de cealaltă avem nemulţumirea lui Orban că s-ar putea ca Cîţu să fie premier (se vede pe făţăul lui, extrem de transpirat şi de înnegurat; de când cu noua nominalizare, nici o glumiţă, nici un zâmbet nu i-au mai strâmbat gura). Şi mai avem determinarea de “Terminator” cu fălcile încleştate a lui Iohannis. E omul setat pe anticipate şi se pare că nu reuşeşte nimeni să-l reseteze.
Prin urmare, pentru mine nu este o surpriză faptul că surse parlamentare au declarat deja, pentru HotNews.ro, că Ciolacu ar fi făcut o întelegere cu Ludovic Orban de a amâna ședința de învestire astfel încât, Cîțu să nu mai fie numit premier. Orban ar rămâne în continuare prim ministru cu atribuții de interimar.
Azi, joi, data stelară, vom vedea care este dimensiunea blatului dintre PNL şi PSD.
Şi, gata!
PS: Curtea Constituțională tocmai ce a respins ordonanța de urgență privind alegerile anticipate. Decizia are un impact major asupra „anticipăpatelor”, deoarece scrutinul înainte de termen nu mai poate fi organizat mai devreme de finalul lunii iulie, în absența unui nou act normativ care este puțin probabil să mai fie adoptat. Deci acest „în absenţa unui nou act normativ” este cheia jocului politic pe care vi l-am descâlcit mai sus. Depinde cu cine a bătut palma Ciolacu: cu Iohannis, să-i dea pe tavă anticipatele, sau cu Orban, să-l facă uitat în interimat. Tot blat va fi.
Acum, chiar că, gata!