Nevoia de hrana este esentiala pentru supravietuire si se situeaza la baza piramidei necesitatilor umane. La niveluri superioare se gasesc placerile mai rafinate, dar mai putin stringente. Cercetatorii spun ca de toate acestea sunt responsabile anumite circuite hedonice din creier.
Creierul este cel care ne face sa resimtim placere dupa ce mancam. Mai mult decat stomacul, creierul este cel care gestioneaza tot ceea ce tine de apetit. Mecanismele cerebrale genereaza placerea si intentia de a manca anumite alimente, iar dereglarile lor pot duce la aparitia obezitatii.
Creierul decide gusturile
Atunci cand mancam, luam contact cu aromele prin intermediul mugurilor gustativi de pe limba, dar si prin intermediul nasului. Aproape instantaneu, informatia este preluata de nervi si transmisa la nivel cerebral. Creierul o prelucreaza, anunta tubul digestiv sa produca enzimele necesare digestiei si, in plus, ne face sa simtim placere sau neplacere fata de gustul respectiv.
Centrii specializati din sistemul limbic fac posibila aceasta senzatie prin intermediul dopaminei, numita „molecula placerii”. Iar zaharul, grasimea si sarea sunt alimentele care stimuleaza producerea celor mai mari cantitati de dopamina.
Ajungem sa consumam mai des alimente care ne fac placere, chiar daca stim ca unele dintre ele sunt mai putin sanatoase. Acest lucru se intampla pentru ca mancarea, ca si drogurile, provoaca dependenta. Zonele responsabile de placere sunt conectate cu circuite cerebrale de recompensa. Ele ne fac sa ne dorim un anumit lucru si sa repetam comportamentul care ne-a produs placerea. Aceste circuite sunt localizate in profunzimea creierului, mai jos de cortex, zona responsabila de ratiune. Astfel se explica faptul ca unele persoane nu se pot opri din mancat, desi sunt constiente ca isi fac rau.
Apetit exagerat
Pofta exagerata de mancare este rezultatul unei gresite gestionari a consumului de alimente. Sariti peste micul dejun? Atunci, inevitabil veti constata o pofta de mancare exagerata la pranz si cina.
Cand aveti:
Pofta de dulce. S-ar putea sa suferiti de o carenta de crom si magneziu. Cromul este necesar pentru producerea factorului de toleranta la glucoza, care este absolut necesar pentru functionarea normala a hormonului hipoglicemiant – insulina.
Pofta de sarat. Cei care poftesc frecvent la alimente sarate s-ar putea sa sufere de hipertensiune arteriala sau de deshidratare cronica. Pofta de sarat poate indica si o lipsa de calciu si potasiu.
Pofta de carne. Scaderea rezervelor de proteine, in special a masei musculare, atunci cand suntem suprasolicitati fizic si psihic, in cazul in care nu consumati carne, oua, lactate, poate determina pofta de carne. In aceste situatii ar fi de preferat sa adoptati o dieta diversificata din care sa faca parte in special carnea de peste, carnea de pui (ecologic sau de curte), ouale (ecologice sau de curte), carnea rosie ecologica si urda.
Pofta de fructe reprezinta, in general, expresia carentelor de enzime alimentare, vitamine, minerale si fitochimicale (non-nutrienti). Fructele crude vor fi consumate numai intre mese, pe stomacul gol, fara a fi asociate cu nicio alta categorie de alimente: legume, leguminoase, carne, lapte, oua, grasimi, cereale.
Pofta de cafea poate trada o lipsa de sulf si fier. Surse bune de sulf sunt carnea, pestele, ouale, lactatele, varza, broccoli, conopida, cerealele integrale, germenii proaspeti de grau, lintea, nautul, ceapa, usturoiul (alicina). Fierul se gaseste in organe de animale, carne, oua, ciuperci, patrunjel frunze, boia de ardei, cacao-ciocolata neagra, etc.
Apetit scazut.Apetitul scazut nu este o boala in sine, ci, de obicei un simptom al altor probleme. Factorii emotionali cum sunt depresia, stresul si traumele pot duce la scaderea drastica a apetitului. Unii factori controlabili, ca folosirea alcoolului, a tutunului si a unor droguri, pot duce la scaderea apetitului.
Unele boli nedetectate, otravirea cu metale si/sau deficientele nutritionale pot, si ele, sa fie implicate in pierderea apetitului.
Ca sa stimulati apetitul, dieta trebuie sa fie personalizata in functie de toleranta si gustul individuale. Incercati sa folositi iarba matei, seminte de fenicul, radacina de ghimbir, ginseng, frunze de papaya, frunze de menta si/sau fructe de palmier pitic.
Ca sa obtineti proteinele necesare si caloriile, beti trei sau mai multe pahare de 200 ml de lapte degresat, lapte de soia sau lapte de migdale. Folositi o bautura de roscove si iaurt de baut. Mancati numai paine din cereale integrale, macaroane, biscuiti si cereale calde sau reci. Folositi supa crema (facuta cu lapte soia) dupa dorinta. Este mai bogata in proteine decat supa d carne.
Intre mese, mancati gustari din alimente ca avocado, budinca de banana cu soia, lapte batut, branza, pui sau ton, creme, bauturi din fructe, arahide si unt de arahide, paine din cereale integrale, gustari usor de digerat, bogate in proteine si in acizi grasi esentiali, cu bacterii “prietenoase”. Nu beti lichide inainte de masa. Luati suplimentele de vitamina B pentru cresterea apetitului.
Gustul se educa
Studiile arata ca persoanele care sufera de obezitate au in creier mai putini receptori pentru dopamina decat indivizii slabi, si de aceea ei mananca mai mult pentru a atinge aceeasi senzatie. In timp, intra intr-un cerc vicios si au nevoie de cantitati din ce in ce mai mari de hrana pentru a compensa acest deficit, acumuland, implicit, kilograme.
Stomacul elibereaza un hormon numit grelina atunci cand se goleste. Sub influenta sa, creierul ne transmite senzatia de foame si nevoia de a procura hrana. Cercetatorii au observat ca grelina ne face sa tanjim dupa alimente mai bogate in calorii. In plus, ea actioneaza asupra circuitelor cerebrale de recompensa si favorizeaza depunerea de grasime la nivelul abdomenului.
Influenta creierului asupra comportamentului alimentar tine si de functiile corticale superioare, pentru ca gustul si comportamentul alimentar se educa. Exista multiple obiceiuri alimentare in diferite comunitati, alimente pe care unii le ravnesc, iar altii le detesta.
Gustul incepe sa se educe din primul an de viata, odata cu diversificarea alimentatiei, si ne va influenta stilul de viata si starea de sanatate pana la finalul vietii. Din acest motiv, trebuie respectate niste reguli de dietetica la sugar si la copil. In plus, la fel ca si sexul sau drogurile, alimentele activeaza variabil circuitul de recompensa din creier. Gustul dulce si textura cremoasa provoaca placere culinara cel mai des.
Uneori, supraexpunerea la un anumit stimul (de exemplu, consumul unei cantitati exagerate dintr-un aliment care ne place) este urmata de o scadere a placerii pe care ne-o produce acel aliment. Dimpotriva, gustul amar, perceput cel mai adesea ca fiind neplacut, poate deveni placut sub influenta experientelor culturale. In acest fel, ajungem sa ne placa gustul cafelei, al berii sau al ciocolatei negre.
Potrivit specialistilor, predispozitia spre ingrasare poate fi controlata prin vointa si prin obiceiuri sanatoase. Faptul ca numarul cazurilor de obezitate a explodat doar in ultimii 20 de ani se explica prin accesibilitatea si prin abundenta mancarii, indiferent de sezon, dar si prin alimentele tot mai procesate, mai artificiale.
De exemplu, produsele de tip fast-food sunt imbibate, lubrifiate cu grasime, ceea ce ne provoaca placere, dar ne ajuta si sa le mestecam mai usor, deci sa le consumam mai repede. In acest fel, creierul nu are timp sa realizeze ca s-a saturat, iar noi vom manca mai mult pentru a simti satietate.
.ro
Foto: sxc.hu