Corabia enigmatica de la Cluj. Foto exclusiv

In actuala Piata a Unirii din Cluj-Napoca s-a facut in anii 60 o descoperire colosala: un vas ceramic din perioada neolitica pe care a fost pictata o corabie cu panze si vasle. Descoperirea are atat o valoare in privinta simbolurilor funerare, cat si in privinta gradului de civilizatie la care ajunsesera stramosii din neolitic. Imaginile cu acest vas sunt publicate pentru prima data in presa.

Descoperirea este mentionata in Istoria Clujului, cea mai recenta editie, scrisa de istoricul Stefan Pascu. Capitolul cu pricina e scris chiar de catre Nicolae Vlassa, cel care a cercetat vasul si a descoperit ulterior si celebrele tablite de la Tartaria.

“Epoca neolitica pe teritoriul Clujului a devenit mai binecunoscuta datorita descoperirilor de la Gura Baciului si din Piata Libertatii. Aceste descoperiri sunt deosebit de importante. Cea din Piata Libertatii, pe langa ca a demonstrat extinderea culturii Turdas pana la valea Somesului Mic, a ingaduit si evidentierea legaturilor acestei culturi cu lumea egeo-anatoliana”, scrie Vlassa in carte.

Intr-o perioada in care ideea de mare nu prea avea cum sa le fie clara oamenilor aflat la sute de kilometric distant, corabia destul de complexa pictata la Cluj aduce noi mistere.

“O piesa descoperita in materialul uzual al nivelului superior neolitic din Piata Libertatii arunca insa o nebanuita lumina nu numai in aceasta privinta, ci si in problema mai larga a legaturilor culturii Vicna-Turdas cu regiunile Mediteranei Orientale si, mai ales, cu lumea insulara a Egeei”, continua acesta.

Mai exact, este vorba de un fund de vas, lucrat dupa “toate canoanele tipice ceramicii turdasene” care includeau pasta densa, nisipoasa, ardere excelenta, culoare metalica neagra in interior, rosie-lustruita in exterior .

“Olarul acelor vremuri, a schitat pe fundul vasului – intr-o tehnica  a lustruirii adancite, fara a fi vorba de o incizie propriu-zisa – silueta unei corabii ,cu catarg central, dubla velatura tringhiulara, lacasurile pentru vaslasi si vaslele (ramele).

Daca asupra sensului reprezentarii e greu sa existe dubii, corabia fiind cat se poate de clar schitata, am zice, de mana unui om care cunostea (direct sau din traditie) caracterul si rostul a ceea ce desena, descoperirea nu ramane, totusi, mai putin suprinzatoare, intrucatva chiar “enigmatica”. In adevar, ambarcatiunea figurata pe fundul de vas de la Cluj depaseste (prin toate detaliile sale tehnice) simplul concept de barca inscriindu-se pe deplin in cel de corabie, de nava cu panze si vasle, capabila a efectua calatorii maritime. Oricum, e greu de imaginat ca o asemenea ambarcatiune ar fi navigat vreodata pe Somesul Mic, pe malurile caruia s-a infiripat asezarea neolitica de la Cluj”, spune istoricul.

Prof. dr. Gheorghe Lazarovici, cadru didactic si conducator de doctorate la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, specializat in perioada preistorica, a fost unul din specialistii care au lucrat pe santierul cu pricina.

“Piesa a fost descoperita in 1966-1968, cand s-a sapat in Piata Libertatii, pe atunci Unirii. Sunt doi colegi medievisti care urmareau mormintele medievale de acolo au gasit si fragmente ceramice preistorice si i le-au adus profesorului Nicolae Vlassa. Acesta, vazand piesa, si-a dat seama de importanta ei. Era o personalitate, era autorul descoperirilor de la Tartaria”, isi aminteste profesorul Lazarovici.

Vlassa si-a dat seama ca pe fundul unui vas era reprezentata o barca, dar nu una simpla, ci era o barca cu panze si vasle.

“In zona erau depuneri intre 3,85 metri si 5,40 metri, nu a fost cercetata niciodata, cu exceptia acestor sapaturi de salvare. In spatele altarului Bisericii Sf. Mihail, la intrarea in parcare, langa turn.

Ea apartine epocii pietrei slefuite, sau neolitice, cum o numim noi, culturii Zau, primei faze a acestei civilizatii. De-a lungul timpului, acaesta civilizatie s-a chemat Cluj-Cheile Turzii-Lumea noua-Iclod.  Era in centrul Transilvaniei, sunt descoperiri la Zalauk, la Suplac, la Pericei si importuri de-ale ei merg pana in zona Orastiei. Cele mai multe se datoreaza sapaturilor noastre. Tot acolo a mai fost descoperit un pandantiv. Pe baza ceramicii pictate, respectiva civilizatie ar data din perioada 5300-5100, inainte de Cristos. Asezarea era intre cele mai mari din Transilvania, avea ca intindere intre 30 si 70 de hectare. Cand s-a sapat in Piata Unirii, asta era si intentia mea: pe langa monumentele romane sa sap si pentru acest nivel. Din pacate, a fost un an ploios si a iesit apa la 4 metri”, a relatat acesta.

Despre oamenii de pe actualul teritoriu al Clujului din perioada respectiva, istoricul relateaza ca alcatuiau una dintre cele mai mari civilizatii, insa, din pacate, a fost foarte putin cercetata, motiv pentru care are atat de multe nume. Populatia numara atunci cam 5.000 – 6.000 de oameni.

“Eu am sapat in Banat vestigii din perioada aceasta si am gasit temple, sanctuare, case cu etaj, statui monumentale din lut, inalte de 1,7 metri. Putem presupune ca si la Cluj era, insa nu a fost o sapatura mai mare”, a punctat specialistul.

Din punctul sau de vedere, descoperirea e importanta pentru simbolistica sa.

“E socotit ca simbol, pentru ca in cultura Turdas, si aici, la Cluj, noi avem peste 200 de semne si simboluri care se leaga de o scriere neolitica, definita cu cercetatori din Serbia, Bulgaria, Ungaria si SUA, numita scriere danubiana sau dunareana. Fiind desenata pe fund de vas, rostul corabiei era sa sfinteasca continutul vasului. Nefiind de dimensiuni prea mari, putem crede ca pastra un anumit lichid. Ideea sugerata de acest vas e ca e vorba de o barca cultica. Din vechea mitologie greceasca, din Legendele Olimpului si din mitologia romana stim ca cei care mor sunt dusi pe o barca pe raul Stix si trebuie sa plateasca. Insa, probabil ca in afara transportului trupului in lumea mortilor,  avem dovezi din neolitic ca se credea ca sufletele lor se duceau in ceruri. Stim asta dintr-un sanctuar in care se arata ca atunci cand oamenii mor, niste vulturii le iau sufletele si le duc undeva. Pe alt sanctuar e un craniu. Asta inseamna ca i se da miros, vorbit, gandire, auz si vaz. Barca insa nu ar avea nevoie de panze. Panzele duc la ideea de a zbura, deci cam asa interpretam rostul panzelor. O serie de stanci sunt redate in arta rupestra o serie de barci. Fiind pe fund de vas din pasta fina, el este simbol. Uneori, in desen e figura, alteori e simbolul ei. Ei au trecut de la simbol la semn in cadrul acestor scrieri cultice”, a mai spus acesta.

Oamenii acelor vremuri circulau pe rauri, iar profesorul Vlassa chiar punea intrebari legate de mitologia argonautilor, potrivit lui Lazarovici.  

“Pe politicienii de atunci nu i-a interesat, erau inculti, cum nu ii intereseaza nici acum. Am avut insa si colegi arheologi, mai ales de la Bucuresti care s-au indoit. Mai ales dupa ce Vlassa a descoperit si tablitele de la Tartaria, au zis ca sunt falsuri. Au fost date insa ulterior teze de doctorat pe tema asta, despre idoli despre scrierea danubiana, chiar si din SUA. Pana acum avem peste 4.000 de semne si un coleg a reunit peste 800 de obiecte pe care sunt semne”, isi aminteste el.

Din aceeasi perioada, arheologii au descoperit ca se faceau schimburi comerciale , se venea din zona Macedoniei dupa sare, iar in zona Baciului s-au descoperit fragmente de obsidian din insula greceasca Melos.

“Vasul din Piata Unirii e important pentru ca ne da o lumina noua asupra felului cum vietuiau comunitatile neolitice si pentru a explica mentalitatea si legendele lor”, a mai spus specialistul.

La fel ca toate exponatele Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, vasul respectiv se afla in depozit.

“Nu stim inca in ce fel va fi expus dupa renovari, planurile sunt mari, asteptam sa se puna in aplicare”, a spus Sanda Man, purtatoare de cuvant a institutiei.

Profesorul Lazarovici e de parere ca ar putea fi valorificat intr-un mod mult mai puternic.

“In alte tari s-ar face un muzeu doar pentru vasul acesta”, a declarat istoricul. 

Comentarii

adorjani laszlo

18.05.2014 12:35

Studiind putin imaginea, nu cred ca este sigur, ca imaginea ar fi a unei corabii. Fotografia  publicata pe nu este de o calitate buna, dar si asa, studiind succesiunea liniilor trasate de catre autor, reiese o technica total nefireasca in modul dea desena o corabie.AL

Piratul Burepista

07.08.2017 04:33

Este o corabie cu panze precum hainele imparatului , adica transparente...Vechi tehnologii dacice pentru care ne uraste Occidentul (invidiaza) chiar si in ziua de azi.  

Piratul Burepista

07.08.2017 04:42

Da' de ce nu ar putea fi urme de gratar pe care se ardea lutul respectiv?Sau , ma rog , urme ale prelucrarii , amprente ale chiar tehnologiei folosite ca sa creeze obiectul ...Dati-mi sa beau o sticla de whisky , lasati-ma sa ma uit pe un cer noros si am sa va descriu sute si mii de imagini , simboluri prin care zeii comunica cu noi...Asta nu ma va face istoric ci un biet betivan cu imaginatie...

Adauga comentariu