In vizor

Copiii pe care nu-i vrea nimeni isi gasesc refugiu la Centrul Hans Spalinger

20 de copii cu handicap mintal sever ajung sa descopere lumea ca-ntr-o poveste, in primul Centru de Pedagogie Curativa din Cluj-Napoca. Copiii se joaca, invata si reusesc sa se integreze intr-o lume inchisa ermetic de teama diagnosticelor: Sindrom Down, autism, ADHD si retard mintal in forma avansata.

Ovidiu Damian insufleteste orice incapere. Cu un zambet larg pe buze, tanarul din Deva deschide usi pentru 20 de copii clujeni cu dizabilitati mintale severe, ingropati de o societate posaca si speriata.

“Ajung sa descopar in mine multe resurse pe care le-am gasit datorita copiilor”, spune tanarul director al Asociatiei “Hans Spalinger” (AHS) de la Cluj-Napoca.

E psihopedagog de profesie si terapeut pentru copiii de la singurul centru din Cluj care le-a oferit o sansa reala de integrare elevilor cu nevoi speciale.

“La noi ajung copiii pe care nu-i vrea nimeni. Cele mai grave cazuri”, explica molcom.

Tot asa, fara graba si fara pauze, pe modelul primei comunitati construite pentru copiii cu dizabilitati mintale severe, din Simeria, a deschis la Cluj-Napoca, centrul AHS acum 10 ani. In timp, gratie Federatiei pentru Pedagogie Curativa a reusit sa induplece Ministerul Educatiei Nationale sa recunoasca alternativa propusa de AHS si s-o includa in invatamantul de stat.

“Cream o structura cu sens pentru fiecare din copii. (…) Ne adaptam la problemele pe care le au. Incercam sa facem o poveste la ora, pentru ca realitatea si fantasticul nu sunt foarte bine delimitate la ei. De asta si sunt vesnic fericiti”, spune cu zambetul pe buze, in biroul complexului terapeutico-educativ al AHS.

In vremurile de trista amintire, asociatia nu avea nici macar un sediu, cu toate ca oferea servicii specializate copiilor refuzati in celelalte centre. Asa s-a intamplat si cu Paul. Cazul Paul.

Blond, cu ochi albastri si privire limpede, Paul saluta frumos in timp ce aseaza braduti, alaturi de Emilia, terapeuta care se ocupa de el, intr-o sala multicolora. Transmite intr-o privire cat altii in 10 ore de discutii. La fel ca oricare alt elev, se plictiseste repede si de abia asteapta pauza. Prefera sa se joace cu apa si sa faca baloane de sapun, precum oricare alt copil de 10 ani.

“Asta e integrarea, pana la urma. Sa-i ghidezi si sa le dezvolti autonomia personala. Sa nu-i tii inchisi intr-un glob de sticla”, arata Ovidiu.

In casa AHS, copiii ajung dimineata, unde urmeaza ore, in functie de un ritm care-i ajuta sa se ancoreze in realitate, iar dupa-masa merg acasa sau in centrele de plasament. Elevii sunt grupati, in functie de varsta, intr-o clasa de-a II-a, doua de-a VII-a si doua de-a VIII-a, pe un principiu logic: “chiar daca are retard mintal, un copil de 14 ani e adolescent si are alta deschidere emotionala decat un copil de 2 ani”.

Intr-o alta sala se deschide o lume in care copiii sunt pregatiti pentru activitati care sa-i ajute sa se descurce mai departe. Cos, ajutati de doua terapeute.

In alta sala, isi marcheaza teritoriul Mihai. Tanarul de 19 ani are probleme cu vederea. Azi n-a avut chef de presa si-a plecat de la ore. La urma urmei, la ora 13 e pauza, asa ca a iesit sa dea o tura insotit de o doamna de la centru.

“Avem incredere in copiii nostri ca pot sa ne transmita ce vor”, adauga Ovidiu, in timp ce continua turul complexului. “Metoda pe care am ales-o e sa aducem educatia si terapia in viata lor, nu sa-i inchidem intr-un balon de sticla. Noi mancam impreuna, socializam impreuna, invatam sa scriem impreuna. Tot ce conteaza e acceptarea, respectul si demnitatea copiilor”, continua terapeutul.

Asa a ajuns sa ajute un copil de 16 ani, cu o forma severa de autism, care nu desfasura nicio activitate si abia scancea doua vorbe, sa se descurce singur. Dupa interventii constante si continue, astazi copilul merge acasa singur cu autobuzul.

Viitorul comunitatii AHS de la Cluj e roz, la fel ca pliantele impartite oricui vrea sa-i cunoasca:

“Scopul AHS este ca tinerii cu dizabilitati sa beneficieze de sprijin si dupa ce implinesc 18 ani, asa ca vrem sa cream un model de comunitate, un complex de locuinte sociale care sa le asigure o viata pe cat de independent posibil. Ne-am gansit la ateliere protejate, dar si la crearea unei comunitati, cu case, in care viata lor sa se desfasoare normal”, spune Ovidiu Damian.

AHS ofera o paleta larga de servicii terapeutice si educative atat copiilor cu nevoi speciale, cat si parintilor acestora. In Centrul de zi, fiecare copil are parte de un plan personalizat de interventie, iar prin Centrul de Pedagogie curativa, micutii sunt integrati in reteaua de invatamant de stat – alternative de pedagogie curativa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *