Copiii infractori ai Clujului – violatori, hoți, tâlhari, criminali. Ce face statul pentru ei? Cel mai mic hoț are 8 ani

Statisticile Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj arată că, anul trecut, minorii au săvârșit 201 de infracțiuni, iar anul acesta, 49. Ce fac autoritățile statului pentru acești copii problemă? Din ce familii provin? Cum sunt recuperați, în străinătate, copiii infractori?

Cele mai multe infracțiuni pe care le fac minorii din Cluj sunt mărunte. Copiii se orientează mai ales spre furturi, dar printre ei există și monștri, care au săvârșit omoruri, tentative de omor și violuri.

„Infracțiunile săvârșite de minori privesc, în ordinea numărului lor, marea lor majoritate infracțiuni de furt, un procent relativ mic de tâlhării și infracțiuni de lovire sau alte violențe, câteva infracțiuni de conducere a unui vehicul fără permis de conducere și distrugere, menționăm și înregistrarea a două tentative de omor și trei omoruri, patru violuri, o violare de domiciliu, tăieri ilegale de arbori, cruzime față de animale, efectuare de operațiuni cu articole fără drept”, se arată într-un răspuns al IPJ Cluj, la solicitarea săptămânalului Cluj 100%.

La nivelul IPJ Cluj și al Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, au fost identificate un număr de 201 infracțiuni în anul 2016 și 49 infracțiuni în anul 2017. Vârsta celui mai mic minor este de 8 ani, el fiind cercetat pentru furt.

Ce pedepse primesc minorii infractori

Copiii care săvârșesc infracțiuni sunt pedepsiți, conform noului Cod Penal.

„În esență, minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani, nu răspunde penal, cel care are vârsta cuprinsă între 14-16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ, iar față de minorul care la data  săvârșirii infracțiunii avea vârsta cuprinsă între 14-18 ani se ia o măsură educativă, aceasta fiind  neprivativă de libertate sau privativă de libertate după caz”, au mai precizat reprezentanții IPJ Cluj.

Copiii sunt educați fie în regim liber, fie în regim privativ de libertate. În prima situație, minorii fac stagiu de formare civică, sunt supravegheați, au parte de consemnare la sfârșit de săptămână sau asistare zilnică. În a doua situație, copiii sunt internați într-un centru educativ sau într-un centru de detenție.
În general, copiii infractori provin din familii cu probleme, cu părinți despărțiți sau cu un singur părinte, din familii cu părinți plecați în străinătate și care stau cu bunicii.

Din ce mediu provin copiii cu probleme

Minorii care sunt în libertate, dar sub supraveghere, merg la școală sau în centre ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Cluj. Cazurile și comportamentul lor sunt foarte variate și nu toți reușesc să se integreze în societate.  

“Sunt copii care se integrează și cu care nu ai o problemă, sunt copii care creează probleme și unii dintre ei intră în atenția Poliției. Situația este diferită de la un caz la altul. În școală, copiii cu probleme beneficiază de consiliere psihologică, dar în cazul copiilor care au săvârșit infracțiuni atenția este sporită din partea polițistului de proximitate, a dirigintelui”, a declarat Valentin Cuibus, inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar General Cluj.

Copiii sunt supravegheați acasă, la intervale regulate de timp. O comisie de specialitate stabilește ce măsuri se măsuri se impun pentru remedierea situației minorilor.

„Copiii care sunt în libertate supravegheată înseamnă că noi îi monitorizăm acasă la intervale clare de timp. Ei sunt în familie și părinții au obligația să observe comportamentul copiilor, după care Comisia de specialitate vine cu propuneri către Protecția Copilului. Comisia stabilește măsura de libertate supravegheată și tot ea o revocă, iar perioada este stabilită de Comisia de protecție a copilului”, a menționat Daniel Tămaș, directorul DGASPC Cluj.

Nu există centre pentru copii cu tulburări de comportament

Infractorii minori care intră sub supravegherea DGASPC Cluj nu beneficiază de un centru de specialitate, ei sunt distribuiți prin diverse servicii și centre ale direcției. De multe ori, acest lucru nu este în beneficiul lor.
Directorul DGASPC Cluj a precizat că în urmă cu câțiva ani a încercat să construiască, la Huedin, un centru pentru copiii cu tulburări de comportament, exact ca în străinătate, dar proiectul a fost oprit, deși avea banii necesari.

Din păcate, inexistența unui centru pentru copii cu tulburări de comportament pe care noi am vrut să îl facem la Huedin și ne-am împotmolit din cauza noii orânduiri este o problemă. Și această problemă există la nivelul întregului județ. Noi am găsit și finanțare, dar ne-am împotmolit. Domnul Tișe (Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj – n.r.) ne-a blocat tot proiectul, deși am avut banii încă din mandatul trecut. Pe copiii cu tulburări de comportament îi ținem noi prin tot felul de servicii și centre ale noastre, dar sunt mari probleme pentru că nu avem personalul specializat și nici suficienți angajați”, a spus Daniel Tămaș.

Cum sunt tratați infractorii minori în străinătate

Centrul pe care conducerea DGASPC Cluj a intenționat să îl construiască la Huedin era pe modelul centrelor din Elveția.

„În Elveția, am văzut un centru pentru copii și tineri care comit infracțiuni, pe trei stadii de intervenție: 1. regimul închis, 2. regimul semideschis și 3. regimul deschis. Regimul închis erau cei cu care efectiv nu se putea colabora, stăteau închiși în cameră, aveau televizor, pat, mobilier, după care când se îndreptau din punct de vedere comportamental intrau la regimul semideschis și erau obligați să muncească la ferma zootehnică din curtea centrului. Dacă nu își doreau acest lucru, intrau din nou la regimul închis. Dacă vroiau să continue perioada de recuperare mergeau la regimul deschis, în care li se permitea vizita în comunitate, să iasă în oraș.
Costurile se ridicau undeva la 300 de franci pe zi, bani pe care îi plăteau pentru fiecare beneficiar.
Așa ceva am vrut noi să facem la Huedin, unde ar fi fost un centru cu 50 de locuri, o premieră pentru Transilvania, dacă nu chiar pentru toată țara pentru că nu știu dacă mai este vreun centru de acest fel în subordinea DGASPC-urilor”, a conchis Daniel Tămaș.

Comentarii

Andy Roman

12.04.2017 10:29

Când o sa facem ceea ce trebuie făcut? Copiii, tinerii trebuie ajutați, îndrumați, consiliați . Dar de ce sa ii urmam pe cei ce au deja soluții, lasă, că noi suntem deștepți și facem cum ne taie capul sau nu facem deloc....

Adauga comentariu