Editorial

Conspirația mondială împotriva Industriei alimentare românești și Igiena, o doamnă extrem de ponosită, insalubră și neîngrijită din România

Îmi place cum lumea se crede în siguranță și consumă tot ceea ce i se spune, dar mai puțin cifrele statistice, cele care i-ar da o imagine clară cu privire la cât de sărită este acea siguranță pe care se bazează. Să zicem că toată lumea este așa cum ne vedem noi: amabilă, degrabă vărsătoare de bunătate, atentă, educată, curată, inteligentă, un adevărat Corn al Abundenței de Empatie care se revarsă peste cei care au Norocul să ni se afle prin preajmă. Cuvântul de ordine este Igienă astăzi. Din păcate și Igiena este o doamnă extrem de ponosită, insalubră și neîngrijită la noi.

Primul lucru care sare în ochi în orice statistică cu privire la această doamnă, este consumul de apă: acesta a scăzut constant, la modul dramatic, din 1996 încoace. Și nu numai din cauză că s-au dus naibii, prin furgăsire, industria și irigațiile din agricultură, ci și din cauză că nu prea se mai folosește în gospodării. Să zicem că noile tehnologii casnice (mașinile de spălat de toate felurile) au redus și acestea consumul. Dar când corelezi consumul de apă cu consumul de produse de igienă personală, realizezi de ce o ții tot într-o diareee și într-o greață. De ce Igiena Alimentară nu există decât majoritar pe hârtie și în salariile celor care umplu instituțiile publice care ar trebui să se ocupe de aceasta. Că, după ce Dorel ia o pauză de la manipulat brânzica prea bună, prea ca la țară (mă rog, orice altă marfă, ar putea fi și ficățeii de “zboară puiule, zboară”, sau pâinica pe vatră, după ce-a părăsit vatra), se scarpină nițel în fund – asta dacă nu iese la o țigară. Unde oricum se scarpină și-n fund. Este un obicei de care poporul nu se poate debarasa de când nu mai face deosebirea dintre a gândi cu capul, sau cu fundul – avem dovada în Șparlament unde, de la atâta scărpinat pe cap, poporul trimite tot felul de indivizi. Firesc, ca tot ceea ce este firesc în viața lui Dorel, după ce se scarpină în fund, nu se spală pe mâini. Nu i-o cere nici Codul Muncii, nici vreo lege anume și, în nici un caz, educația sa cu privire la normele de igienă personală – cea din moși strămoși. Așa că dă drumul din lesă la “Bacterie” pe aliment. În cazul nostru vreo tulpină turbată de E.Coli. Se citește “colie” dar nu e Collie, câinele cel prietenos. E E. Coli, iar pentru aceasta gaura fundului este ca ieșirea din Cornul Abundenței. Câteodată am senzația că trăim numai să producem pat germinativ (rahat) pentru această specie dominantă a Planetei. Dar această relație dintre calitatea proastă a produselor autohtone și fundul lui Dorel care o manipulează fără să gândească la viitor, este mai simplu de tradus public prin faptul că există o conspirație mondială care și-a propus să distrugă industria alimentară autohtonă. Dar, lăsând conspirația să-și facă de cap prin alte mijloace și procedee specifice economiei de piață, cum facem ca Dorel să nu dea drumul dintre buci pe Aliment la Bacterie? Că, dacă avem bunăvoința și răsfoim rapoartele Eurosat, realitatea lui Dorel cu mâna pe Alimentul pe care va urma să-l băgăm în gură este că doar jumătate dintre români se spală pe mâini după ce merg la toaletă sau după ce îngrijesc (mângâie) un animal, iar unul din patru români nu se spală pe mâini după ce schimbă scutece. Doar bacteria e mică, nu se vede, e ca și cum n-ar exista. Plus, dacă te ștergi de brăcinari, se duce, poți mânca și de pe jos dacă sufli bine peste partea care s-a storcit de țărână (oricum e țărâna Patriei, e de iubit). Așa că nu vă mirați că suntem cei care consumăm săpun pe cap de locuitor în jur de 400 de grame anual. Plăvanii superstițioși din Vest consumă cam 1600-2000 de grame în medie pe an. Vorbim despre România în care, în 9 din 10 sate, nu există măcar un dentist, iar oamenii se spala pe dinți cu tămâie, frecție Diana și alcool. Și nu numai din ignoranță, ci mai mult din sărăcie lucie. Că „cu banii pe-un dinte trăiesc o lună” – vorba unui nene văzut într-o emisiune la tembelizor.

41% din populația României trăiește în locuințe ca străbunii (să nu se piardă tradiția): fără apă curentă, fără baie și cu WC-ul în curte sau la capătul holului. Nu ca distrugătorii de tradiții din Bulgaria, unde numai 18% din populație mai trăiește în aceste condiții. Procentul este zero în țările care vor să ne distrugă nouă industria alimentară autohtonă.

În aceste condiții, nu ar fi bine ca să se dea o lege prin care să se dea amendă dacă îl prind pe Dorel cu degetu-n fund în timpul orelor de program? Dar, stați așa, e ca și cum parlamentarii (și funcționarii statului) s-ar auto-amenda!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *