Din oras

Comoara de la Biblioteca Judeteana. Cum arata Clujul din carti?

Putini clujeni stiu ca un etaj al Bibliotecii Judetene “Octavian Goga” din Cluj (BJC) gazduieste un fel de capsula a timpului. Un fel de salon din alte vremuri cu fotografii si mobilier antic care pastreaza pe rafturi tot ce s-a scris despre Cluj, de la cronici si tratate de epoca la istorie si studii in diverse domenii si publicatii care au vazut recent lumina tiparului. Este ceea ce ramane dupa noi, Clujul documentat in biblioteca viitorului. Totul incepe si se incheie cu imaginile vechiului oras.

Daca in vechile scrieri autorii clujeni se remarca printr-o emotionanta mandrie de a fi roman, in cele recente se remarca descrieri mai degraba turistice si o pasiune pentru povesti si legende ascunse. Nu au fost distruse nici publicatiile cumuniste, nici odele si omagiile la adresa conducatorului iubit, nici cartile semnate chiar de el. Totul se pastreaza intact, gata de a fi cercetat de clujenii dornici sa isi cunoasca originile si istoria. 

Spatiul in care se afla publicatiile pare desprins din Clujul nobil al altor timpuri. Adaposteste sectiunea de Memorie si Cunoastere Locala si a fost aranjat in spiritul vremii in care au fost tiparite cea mai mare parte din carti, din dorinta de a le oferi copiilor care viziteaza biblioteca ceva din atmosfera autentica a vremii, dar si din respect pentru carte.  Aici se si filmeaza uneri discutii alese intre personalitati ale orasului pentru emisiunile unor televiziuni locale.

Se regasesc aici o baza de documente legate de Cluj Cele mai vechi sunt fotografiile, peste 800 de imagini din Clujul vechi, de la sfarsitul secolului XIX, toate digitizate, cu explicatii atasate despre cele infatisate. 

Se mai gasesc carti postale din Clujul vechi. 

“Se mai gasesc aici fonduri primite prin donatii de la familiile unor personalitati Cluj, cel mai imprtant fiind cel de la Emil Isac, care cuprinde, pe langa mobilierul si obiectele personale ale familiei, o arhiva impresionanta. Sunt fotografii scanate pentru prima data de biblioteca acum cativa ani, dupa niste placi de sticla care nu au fost developate decat acum, dupa 100 de ani. Sunt imortalizate zone din Cluj care arata acum cu totul altfel, cum este Cetatuia”, descrie Liana Vescan, bibliotecara, cea care se ocupa de aceasta zona a bibliotecii. 

Se mai gasesc aici fotografii de familie, imagini duioase cu copilasi, casa de pe strada care poarta acum numele lui Emil Isac, centrul Clujului la 1900, documente ale familiei. 

“Familia Isac a fost o familie foarte importanta pentru romanii din Cluj de la sfarsitul secolului XIX, inceputul secolului XX. Tatal lui Emil Isac a fost avocat in procesul memorandistilor, drept are avem aici tabloul cu memorandistii, bine cunoscut, dar daruit de Gheorghe Pop de Basesti, cu o dedicatie: “Amicului mei si avocatului meu, doctor Isacu””, descrie aceasta. 

Pe masa se gaseste o masina de scris de epoca, alaturi de tocurile si creioanele folosite de faimosul clujean. In sertar se mai gasesc diplome de cavaler de la Regele Ferdinand, de la 1923 si de la Regele Mihai. 

S-a mai pastrat si un bilet de la Cinema Corso, gazduit odinioara de Palatul Banffy din Piata Unirii. 

Vin aici multi copii, alaturi de profesori, la lectii de istoria Clujului. 

“Ei sunt foarte incantati de tot ce e vechi si deosebit. E bine ca li se starneste curiozitatea pentru valorile pe care le avem. Profesorii care vin cu elevii sunt foarte suprinsi, nu se asteapta sa gaseasca asa ceva. Ceilalti sunt doctoranzi sau studenti care au lucrari de facut pe teme din domeniu”, explica bibliotecara. 

Cum se vede Clujul din aceste carti vechi? 

“Exista un sentiment de demnitate nationala pe care l-am pierdut, nu ni se mai pare ca este la moda. Daca citesti in arhiva lui Emil Isac vezi ca toata toti cei din elita erau patrunsi de demnitatea de a fi roman. Probabil si pentru ca noi eram atunci asupritii si atunci trebuia sa lupti ca sa fi roman. Pe mine ma inspira si ii admir mult pentru mandria care atunci era ceva”, dezvaluie specialista. 

Perioada comunista este “acoperita” atat de publicatiile scoase de sub tipar atunci la Cluj, cat mai ales din colectia donata de Ion Brad, fratele lui Traian Brad, cel care a condus mult timp BJC si caruia i se datoreaza si actuala cladire. 

“Ion Brad a fost vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor si acolo se gasesc scrisori de la Buzura, de la I. D. Sarbu si altii. Exista o normalitate la Cluj, dincolo propaganda, dincolo de lumea care era atunci. Cultural, erau prea putin afectati de politica partidului”, explica Liana Vescan. 

Din acea perioada dateaza si Casa Petrescu, de pe Aleea Peana, cea in care au trait Liviu Petrescu si Ioana Petrescu, donata statului. 

“Datorita lui Traian Brad, biblioteca a primit apartamentului, trei camere pline de carti. Erau critici de elita. Cand au fost cu bursa in SUA au facut eforturi sa aduca de acolo critica de ultima ora. Probabil, multe lucruri trebuie repuse asa cum au fost”, remarca bibliotecara.

Clujul anilor recenti este unul mai turistic. Se editeaza ghiduri, se scormonesc povesti vechi, iar de data asta maghiarii stau mai bine ca romanii, dupa cum remarca specialista. 

Bijuteriile colectiei, “cireasa de pe tort”, dupa cum a spus, zambind, bibliotecara sunt niste publicatii aflate intr-un colt la care nici nu te-ai gandi sa te uiti. Intre altele, se gaseste aici o carte de tabele trigonometrice care i-a apartinut lui Mihai Eminescu. 

“Aici imi fu stiinta/ Aici o si lasa, / N-am nici o dorinta/ De-a fi un Menesala”, a scris poetul nepereche in vechea publicatie. 

“Cartea a fost gasita la un anticariat din Cluj la inceputul anilor  ’90 si dupa aceea a fost dusa la expertiza grafologica”, dezvaluie aceasta.

De asemenea, se mai gaseste una din primele editii ale volumului Anonimus, niste jurnale din primul razboi mondial, intre care cel al lui Dumitru Nistor, taran din Bistrita din marina Austro-Ungariei luat prizonier de japonezi, dar si carti vechi de patrimoniu cum ar fi Cazania lui Varlaam din 1943.

Cea mai recenta carte din colectia despre Cluj are in prim-plan tot fotografii din Clujul vechi, cele reunite in volumul “Clujul de altadata – fascinant, elegant, spectaculos”, semnat de Ucu Bodiceanu si Ancuta-Lacrimioara Chis. 

Sectiunea de Memorie si Cunoastere Locala se regaseste si pe pagina web a bibliotecii clujene. 

“Ca sa valorificam colectia pe care o avem, cel mai bine este sa fim si in spatiul virtual. Se poate intra cu un buton foarte vizibil exact din prima pagina. Totul a pornit ca proiect in 2007 si s-a transformat in ceva care va fi dezvoltat permanent. Am inceput de la colectiile de fotografii ale Clujului vechi, atat pe hartie, cat si pe placi de sticla, negativele unor fotografii obisnuite”,  explica Sorina Stanca, managerul BJC.

Bibliotecarii clujeni au fost pionieri in Romania in ceea ce priveste valorificarea potentialului local al publicatiilor. 

“Noi am mobilizat atunci si comunitatea bibliotecarilor la nivelul Romaniei. Presedinta organizatiei nationale era de la Cluj si am zis sa dam tonul. La portalul comunitatii se gasesc si alte filiale din tara care s-au alaturat demersului. Am stabilit un soi de parteneriat cu fiecare, ca sa pastram ceva pentru posteritate, sa valorificam ceva pentru contemporaneitate si sa ii invatam pe cei mici sa aprecieze locul in care s-au nascut”, detaliaza managerul. 

Asa s-a nascut proiectul “Orasul bunicului meu”, legat tot de valorificarea acelor colectii. Ideea este inclusa si in politica de achizitii a bibliotecii. 

“Daca observam in piata documente despre Cluj, sau lucruri inedite cum ar fi hartile, obiectele de numismatica, insigne sau scrieri din donatii particulare, fie beletrisica, fie de diverse specialitati, face, eforturi sa le achizitionam”, spune ea. 

Numarul de exemplare ale colectiei cuprinde peste 2.000 de titluri. De cativa ani, proiectul ii cuprinde si pe elevi, care invata la fata lucului date despre locul in care cresc.

“Generatiile actuale sunt altele. Sunt generatii de copii care vor ceva incitant, care sa le puna gandirea in valoare si acest proiect vine perfect”, subliniaza Stanca. 

Actiunea a cuprins si cuprinde inca si diverse proiecte europene care se leaga de Biblioteca Digitala Europeana, in care clujenii au valorificat patrimoniul local si regional. 

“Vrem ca oricine din lumea asta care vrea sa acceseze date despre Cluj si Transilvania sa gaseasca o baza de date cat mai completa. La cel mai recent avem 14 parteneri, biblioteci publice din tara. Noi avem functie judeteana, asa ca ne uitam in imprejur, la localitatile din Cluj”, a mai spus aceasta. 

Cum fac parte din colectii speciale, aceste publicatii pot fi consultate doar la biblioteca.

“Facem achizitii si in functie de cererea publicului. Tot ce se tipareste in judetul Cluj trebuie sa ajunga si la biblioteca, nu am avut probleme pana acum”, completeaza managerul.  

Nu lipsesc din rafturile BJC nici publicatiile tiparite in perioada cumunista. 

“Am pastrat tot. Aici a fost o intelepciune a colectivului care avea spirit de harciog, de a aduna lucrurile. Noi nu am facut ca alti colegi care au dat foc acelei literaturi, pentru ca sunt lucruri care s-au intamplat. Fac parte din istorie, or istoria nu poate fi negata. Poate doar sa dea idei, sa deschida mintile celor care isi construiesc un viitor sa nu mai repete greselile trecutului. Trebuie sa stie cum a fost intr-o vreme. Avem absolut toata literatura gandita si publicata in Epoca Ceausescu, cu cenzura si tot ce insemna ea. E acolo si cartea-omagiu si ce s-a publicat cu numele Nicolae Ceausescu, Elena Ceausescu. Tiparul era sub lupa cenzurii si, ca urmare, productia literara nu era la nivelul de mii de titluri pe an, cum e acum. In ziua de astazi, oricine are 1.000 de lei poate sa isi tipareasca o carte in 200 de exemplare. Apare intr-o biblioteca, daca cei care fac achizitia considera necesar. Productia de atunci era mai mare ca numar de exemplare. Se considera ca 10.000 de exemplare era un numar mic”, destainuie Sorina Stanca. 

Clujul de azi publica de toate. De la cultura si civilizatie pana la beletristica, eseistica, din toate domeniile de activitate. 

“Prin intermediul acestei colectii ne-a propus valorificarea patrimoniului local si a istoriei locale. In acest sens am reaclizat si o sectiune pe pagina bibliotecii, asa incat oricine sa poata gasi din orice colt al lumii tot ce este mai important despre Cluj. Am valorificat tot ceea ce biblioteca noastra are mai valoros si important legat de istoria Clujului: colectia de carti postale vechi, colectia de fotografii, lucruri care atesta istoria locului si vin ca o marturie peste timp pentru generatiile viitoare. Selectia materialelor e facuta de specialisti, la fel si informatia de pe site, provenita din lectura unor documente. Totul e un organism viu, care se dezvolta continuu, intr-un format prietenos de tip „wiki”, dar fara contributie externa. Toate aceste lucruri se leaga impreuan cu Biblioteca Digitala Europeana, care este de fapt doar inca o fereastra deschisa spre lume”, a conchis managerul. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *