Ziar de Cluj vă prezintă în exclusivitate un colț de „iad” din orașul despre care Emil Boc emite, pe undele radio, doar atribute la superlativ. Dacă ne uităm în gura primarului, Cluj-Napoca funcționează după următoarele principii: digital, green, resilience. Avem un oraș în care serviciile sunt digitalizate, avem spații verzi, se construiesc clădiri verzi, se circulă tot mai mult cu mașini și autobuze electrice, avem străzi smart etc. Practic, trăim într-un oraș al viitorului la care alți români doar visează.
Sub preșul orașului digital și green se ascunde mult jeg. Un jeg despre care conducerea Primăriei nu vorbește decât o dată la patru ani când curge cu valuri de promisiuni legate de modernizări de străzi, locuințe sociale, chirii pentru persoane nevoiașe și câte și mai câte.
Colțul de „iad” despre care vorbeam la început se află în zona străzii Badea Cârțan, din vecinătatea Depoului CFR. Strada Badea Cârțan și strada Depoului au fost neglijate ani la rând din cauză că au fost în proprietatea Ministerului Transporturilor. Conducerea Primăriei spunea că nu poate interveni cu niciun fel de lucrări din cauză că strada nu se află în administrarea sa. În 2017, atât strada Badea Cârțan cât și strada Depoului au fost preluate de la Ministerul Transporturilor. Oamenii au sperat atunci că urmează modernizarea celor două străzi, dar, bineînțeles că acest lucru nu s-a întâmplat. Abia anul trecut, strada Depoului a văzut asfalt și trotuare.
Strada Badea Cârțan arată în continuare ca pe vremea celui al cărui nume îl poartă. Fără trotuare și fără asfalt. În urmă cu aproximativ trei săptămâni, Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) a trimis utilaje care să îndrepte pământul. Locuitorii din zonă spun că înainte de intervenția RADP gropile erau uriașe.
Peisajul idilic demn de un oraș al digitalizării se ivește după blocurile de pe strada Badea Cârțan. La doi pași în spatele unui bloc se afișează în toată splendoarea un soi de baracă din cărămidă, dezafectată. „Imobilul” a fost transformat în ladă de gunoi.
Aceeași soartă a avut-o și o fostă centrală termică de bloc. Din pereți se desprind bucăți de tencuială, ușa metalică este roasă de rugină și a ajuns un loc în grafferii de ocazie își testează talentul. Prin găurile din ușă sunt aruncate gunoaie.
Peste drum de fosta centrală termică sunt urmele unor garaje demolate. Locuitorii de pe Badea Cârțan au încropit în garaje ateliere de reparat autoturisme, iar după înlăturarea garajelor au rămas doar gropile care ulterior au fost umplute cu buruieni și pământ din grădinile improvizate.
La doi pași de ruinele garajelor, se ivesc în toată splendoarea două rânduri de cotețe. Nici nu vrem să știm ce se ascunde în spatele porților acestor cotețe suburbane.
Ghena de gunoi de la capătul aleii este focar de infecție. O pisică cu blana jumulită și ochii injectați este stăpâna punctului gospodăresc care emană un miros puternic de urină de felină. Animalul aruncă priviri furioase intrușilor apăruți de nicăieri pentru a-i invada teritoriul.
Punctul gospodăresc infect este amplasat chiar în gardul locului de joacă pentru copii. Imaginile par desprinse din filme horror: gardul este rupt în mai multe locuri, aparatele de joacă sunt puține și vechi, groapa cu nisip arată mai degrabă a mormânt.
Dincolo de gardul rupt al spațiului de joacă pentru copii este spațiul de joacă al copiilor mai mari, care se distrează în propriul stil: beau energizante, alcool, fumează și fac plajă pe… Columna lui Badea Cârțan. Așa-zisa columnă este de fapt un bazin de păcură dezafectat care aparține de Depoul CFR. Oricine poate urca pe bazin, nu există niciun element de siguranță care să împiedice accesul sus. Un pas de neatenție poate duce la o tragedie.
De sus de pe bazin se arată un peisaj care îți taie răsuflarea: gunoaie peste gunoaie.
Zona ar urma să fie modernizată anul acesta. Primarul Emil Boc a anunțat luna trecută lista străzilor care intră anul acesta în reparații. Pe listă se află și Badea Cârțan.