Sanatate

Colesterolul bun si colesterolul rau

Cercetarile de ultima ora afirma fara nici o tagada ca nu exista o relatie stransa intre aportul de colesterol din hrana si incidenta afectiunilor cardiovasculare. Pe de alta parte, numeroase alimente bogate in colesterol pot avea si un continut mare de grasimi saturate si, ca atare, sunt nocive. Consumul acestor alimente creste riscul de boli cardiovasculare. Prin urmare, ar mai prudent sa nu exageram cu produsele bogate in colesterol, dar nici sa facem o fobie legata de acestea.

 

Inlocuirea proteinelor animale din alimentatie cu cele vegetale, si mai ales cu cele din soia, reduce considerabilnivelul colesterolului din sange, diminuand astfel riscul imbolnavirilor. Aceste efecte benefice isi vor face simtita prezenta de indata ce vom incepe sa mancam o portie de tofu (o mancare pe baza de soia) sau sa bem doua pahare de lapte de soia pe zi.

 

Per global, colesterolul nu este daunator, efectul sau nociv exercitandu-se in functie de raportul componentelor lui (HDL si LDL). Pana la urma, chiar organismul nostru sintetizeaza colesterolul, iar noi insine continem aproximativ 150 g din aceasta substanta, din care circa 7 g se afla in sange. Organismul uman are nevoie de colesterol pentru a sintetiza hormoni sexuali si vitamina D si pentru a digera si transporta grasimile. Totusi, un nivel crescut de colesterol sanguin dubleaza riscul imbolnavirilor cardiovasculare, foarte importante fiind tipul de colesterol din sange si modul in care organismul indeparteaza excesul de colesterol din artere.

 

LDL si HDL

Colesterolul este sintetizat in ficat (unde, de altfel, se va intoarce) si intra (sub forma sarurilor biliare) in compozitia bilei fiind eliberat, odata cu aceasta, in intestin. El faciliteaza digestia grasimilor, dupa care este reabsorbit in fluxul sanguin. Anumite proteine transportoare, cunoscute sub numele de lipoproteine cu densitate mica (low-density lipoproteins – LDL) orienteaza colesterolul spre peretii arterelor, in timp ce altele, lipoproteinele cu densitate mare (high-density lipoproteins – HDL) il ajuta sa se intoarca la ficat. Asadar, daca aveti cantitati mici de LDL colesterol si cantitati mari de HDL colesterol, puteti fi linistiti, deoarece colesterolul din sangele dvs. este “remorcat” de HDL si indepartat de peretii arterelor.

 

In prezent, analizele de laborator nu indica doar nivelul global al colesterolului, ci si cat anume din acesta se afla pe transportorul “bun” HDL si cat anume pe cel ‘rau” – LDL. Daca. Spre exemplu, colesterolul dvs. este crescut si o mare parte din ele se gaseste sub forma LDL, va confruntati cu riscul de a va imbolnavi. Pe de alta parte, daca nivelul global al coelsterolului dvs. este mare, dar o mare parte se afla pe transportorul HDL, nu aveti nici un motiv de ingrijorare.

 

Colesterolul si bolile cardiovasculare

“Vehiculele” HDL si LDL au o structura speciala, fiind alcatuite din grasimi si proteine – lipoproteine. In ultima vreme, oamenii de stiinta au inceput sa cerceteze in ce masura nivelurile acestor lipoproteine ar putea fi un indiciu in stabilirea riscului de afectare cardiovasculara.

 

Lipoproteina care se combina cu colesterolul pentru a forma LDL –colesterolul nedorit e denumita “aproteina B”, sau pe scurt, apoB. Persoanele cu niveluri crescute de apoB au si valori ridicate ale LDL – colesterolului si prezinta un risc mai mare de afectiuni cardiovasculare. Lipoproteina care se combina cu colesterolul pentru a forma HDL – colesterolul e denumita apoproteina A (de fapt, exista doua tipuri: A1 si A2). Cu cat nivelul apoproteinei A1 e mai mare, cu atat va diminua riscul de imbolnavire.

 

Cercetari mai recente au evidentiat faptul ca grasimile nocive ar fi un tip mult mai specific si diferit de lipoproteina, nu doar LDL – colesterolului sau colesterolul deteriorat propriu-zis. Examinarea depozitelor de grasimi de pe peretii vaselor unor persoane care au decedat ca urmare a unei afectiuni cardiovasculare a relevat un nivel foarte ridicat al unei asa numite apoproteine “a”, diferita de apoproteina A, pe care organismul o sintetizeaza in anumite situatii.

 

Apoproteina “a” manifesta o tendinta naturala de a atrage lipide si a se lega de acestea, pentru a deveni lipoproteina “a”, care adera la peretii arteriali. Prin urmare, nivelurile lipoproteinei “a” reprezinta un indiciu in prognosticarea bolilor cardiovasculare. Aceste concluzii stau la baza unei noi teorii deosebit de interesante privind o cauza subiacenta majora a afectiunilor cardiovasculare si justifica o abordare terapeutica corespunzatoare.

 

Valorile optime ale colesterolului

De obicei, la laborator se face un raport intre colesterolul total si HDL colesterol, acesta fiind valoarea care vi se comunica. Daca proportia dintre colesterolul total si HDL colesterol este de 5:1, va confruntati cu un risc mediu; daca este de 8:1, riscul este semnificativ; daca raportul este de 3:1, riscul se reduce la minimum.

 

Majoritatea cercetatorilor considera ca valoarea “normala” a colesterolului sanguin total variaza intre 120 si 330 mg%. Dar ca si glicemia, asa-numitul colesterol “normal” reflecta o valoare medie masurata la persoane a caror sanatate nu este perfecta, ci mai degraba mediocra.

 

Deci, care ar fi valorile normale la persoanele sanatoase? In urma determinarilor, s-a stabilit ca valorile colesterolului variau intre 110 si 520 mg%. Cei mai sanatosi indivizi sant cei cu niveluri serice de colesterol intre 176 si 239 mg%. In cazul pacientilor la care modificarile dietetice  au avut un rol benefic, colesterolul seric a inregistrata mici variatii, intre 190 si 210 mg%. Acestea pot fi considerate valorile optime ale colesterolului seric.

 

.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *