Anchete

CNADR si capcanele mortii de pe drumurile nationale. Separatoarele de sens au ajuns marul discordiei intre primari si CNADR

La nivel national a demarat, in urma cu opt ani, un proiect finantat din fonduri eurpene, ce avea ca scop reducerea numarului de accidente pe drumurile nationale. Astfel, in urma unei analiza realizate de catre Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR) privind zonele in care se petrec cele mai multe accidente de circulatie soldate cu decese, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale a pus in executie montarea de separatoare de benzi, respectiv de parapeti in asa numitele „puncte negre”. In timp, aceste „puncte negre” s-au transformat in „puncte gri” prin faptul ca, desi s-a redus numarul persoanelor decedate, a cresut numarul accidentelor. Separatoarele de sens montate in judetul Cluj si-au castigat, in scurt timp, renumele de „Capcanele mortii” – devenind marul discordiei intre primarii comunelor pe raza carora au fost amplasate si CNADR. 

Ziar de Cluj a solicitat, recent, Inspectoratului Judetean de Politie Cluj o informare privind numarul accidentelor petrecute pe drumurile judetene. Astfel, potrivit reprezentantilor IPJ Cluj, de la inceputul anului, pana in 15 iunie, in urma accidentelor de circulatie si-au pierdut viata 22 de persoane intr-un numar de 539 de incidente rutiere. 

“De la inceputul anului, pana in prezent, pe raza judetului Cluj s-au produs 539 de accidente rutiere soldate cu victime, conform evidentelor Serviciului Rutier. In urma acestora, 22 de persoane au decedat. Dintre aceste accidente, 468 s-au produs in localitati, iar 71 in afara localitatilor. Principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere sunt: traversarea neregulamentara, viteza neadaptata la conditiile de drum, neacordarea de prioritate pietonilor”, au afirmat reprezentantii IPJ Cluj.

Separatoarele de sens si parapetii montati de catre CNADR in localitatile Feleacu, Tureni si Valcele au determinat revolta primarilor si a cetatenilor din comunele respective. Acestia reclama ca, prin introducerea acestor sisteme de siguranta rutiera, benzile de circulatie s-au ingustat, motiv pentru care numarul accidentelor a crescut. Cel mai vehement contestatar al implementarii proiectului de montre a separatoarelor de benzi s-a dovedit a fi primarul comunei Tureni, Elena Manaila (PNL). Aceasta considera ca reprezentantii CNADR induc in eroare opinia publica atunci cand afirma ca sunt respectate normele de siguranta rutiera in ceea ce priveste latima benzilor de circulatie pe drumurile nationale si europene. 

“In timp ce vorbim, tocmai ce s-a produs inca un accident. Acuma, de cinci minute, s-a bagat de a rupt si stalpul. Cei mai in masura sa spuna daca s-a marit sau nu numarul de accidente in comuna sunt cei de la politie. Dar in opinia mea pot spune ca a crescut numarul acestor accidente, pentru ca proape in fiecare zi avem cate un incident. Toti gresim, dar  sa constati ca ceva nu e bine si sa faci ceva impotriva vointei oamenilor mi se pare grav. Cand constati ca e rau, tu continui in prostie? Problema e ca s-au ingustat benzile de circulatie si masinile ajung pe trotuar. Suntem nemultumiti ca nu ne putem folosi trotuarele. Mai este o problema cu scurgerea apelor. Cand ploua e o vale pe tot  drumul national. S-au facut masuratori si s-a constatat ca banda are 2,9 metri. Au dat avizul in 2008 pe un proiect care nu e integral. Era vorba de un aviz de modernizare, era normal sa dam acordul, dar tu, ca proiectant, trebuie sa te incadrezi in niste standarde. Nu intra in competenta noastra, ca Primarii, sa verificam proiectantul de la CNADR. Normativele romanesti pentru drumuri nationale dau 3,5 metri banda de circulatie cu acostament de 0,5 metri. Nu doar noi, cei din Tureni, suntem nemultumiti de aceste modernizari. Suntem 3.000 de oameni si tu faci ceva impotriva noastra? Daca suntem traverasti de un drum national trebuie sa murim cu zile? Parintii nu isi mai trimit copii la scoala pentru ca le e frica sa ii lase in statia de autobuz. Proiectul e facut de acum zece ani si acum zece ani probabil ca se preta. Daca constati ca proiectul este depasit dupa 10 ani, mai bine lasi banii si nu faci ceva impotriva oamenilor”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Elena Manaila, primarul comunei Tureni.

Directorul CNADR Cluj, Eugen Cecan, sustine ca nu Compania se face vinovata de implementrea proiectului finantat din foduri europene, deoarece decizia de implementare apartine Inspectoratului General al Politiei Romane, ca urmare a unui studiu care a analizat zonele in care s-au produs, in timp, cele mai multe accidente soldate cu victime. Cecan sustine ca montarea parpetilor si construirea scuarelor dintre sensurile de circulatie nu ingusteaza caile de rulare si ca acestea respecta normativele legislatiei in vigoare privind latimea drumurilor nationale si europene.  

“Nu doresc sa intru in contradictie cu primarii, ei isi spun punctul lor de vedere. Montarea acestor scuare si a parapetilor este un proiect pe fonduri europene facut de catre IGP cu CNADR. IGP-ul a fost implicat tocmai in punctele negre unde s-au petrecut cele mai multe accidente. Daca luam un exemplu, acum o saptamana, cand o masina, in Vlacele, pe doua benzi pe sens, a intors pe linie dubla continua si a intrat intr-un motociclist care si acum este in coma, este normal? Ca s-au ingustat sau nu benzile de circulatie, noi spunem ca se respecta  normativele de circulatie pe drumurile europene si nationale. Ii inteleg pe primari cum e cazul si la Tureni. Mai mult noi nu putem face. E un program european in urma unui studiu facut de politia rutiera cu zonele negre ale accidentelor. Nu depinde de mine sa spun ca e prost sau rau acest proiect. A fost o analiza a politiei care e cea mai implicata in aceasta problema. Lucrarile sunt de la iesire din Bucuresti pana in vama Bors. Pe tronsonul de la Tureni pana la Bors lucreaza ARL-ul, ei au castigat licitatia la Bucuresti. In zonele in care s-au montat parapeti s-a demonstrat ca, de la numarul mare de accidente soldate cu deces, s-a ajuns sa nu mai se produca niciunul. Pentru ca CNADR-ul sa faca aceste lucrari, primariile trebuiau sa emita un aviz. Toate primariile au dat acest aviz. S-a prezentat proiectul si primariile pe raza carora se executa aceste lucrari si-au dat avizul. Proiectul acesta a inceput in 2008. Nu imi amintesc cand IGP-ul si Compania au cerut aceste avize, pentru ca ei au derulat (proiectul – n.r.), la nivel national, dar exista avize pe aceste lucrari din partea primariilor. Lucrarile contiua pana la Bors, nu numai in judetul Cluj, ci in toate zonele in care au avut loc, de-a lungul anilor, accidente soldate cu victime”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Eugen Cecan, directorul CNADR Cluj. 

(Sursa foto: Lucian Apahidean)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *