Clujul a primit „Diploma de Excelență” la tăiat ilegal de copaci. DIN NOU!

În ultimii 6 ani, în județul Cluj au fost ciopârțiți ilegal peste 480.000 de metri cub de lemn. Ultimul raport Greenpeace România, realizat în perioada mai-septembrie 2019 și care face referire la statisticile din 2018, plasează Clujul în topul tăierilor ilegale. DIN NOU!

Suntem pe locul întâi la numărul de infracțiuni de natură silvică, cu 587 de infracțiuni. Alături de Maramureș (524) și Argeș (509), am reușit „performanța” să înregistrăm 18,76% din totalul infracțiunilor constatate, de pe tot teritoriul României. Câte au rămas nedescoperite, nu știe nimeni.

În schimb, la prejudicii am „câștigat” medalia de argint. Pentru că da, Clujul e pe locul doi la sumele de bani pe care autoritățile le-au pierdut prin tăierile ilegale de arbori. Nu ne-am ciopârțit doar pădurile, ci și veniturile. Concret, în 2018, prejudiciul cauzat de tăierile ilegale s-a ridicat la peste 4,3 milioane de lei. Nu ne mai întrebăm câte s-ar fi putut face cu banii ăia. Întrebarea e la fel de retorică cum e inutil acum să ne plângem că plămânii verzi ai județului se duc încet, dar sigur, pe apa sâmbetei.

 

Unde s-a mai clasat Clujul, în top?

 

Județul a primit „diplomă de excelență” pentru locul cinci, în ceea ce privește numărul de tăieri ilegale (510), la numărul de cazuri și la volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal, precum și la numărul de apeluri efectuatate la 112, cu privire la tăierile ilegale. Desigur, nu știm dacă faptul că 204 clujeni au sunat să îi dea în gât pe cei care tăiau păduri, e un lucru bun, care arată implicarea societății civile, sau, din contră, ar trebui să ne atragă atenția asupra numărului mare de ilegalități care se petrec sub nasul nostru.

La fel, așa cum unele infracțiuni de natură silvică au rămas nedescoperite, așa se prea poate ca unele apeluri să nu fie băgate în seamă.

Cel mai concret caz e și cel mai proaspăt. S-a întâmplat acum trei zile și deja tot internetul îl cunoaște.

Pentru că în Cluj, și se pare și în Cluj-Napoca, se fură ca în codru, și pe față, și pe dos, și pe din lături.

Ca o reîmprospătare a memoriei, este vorba despre clujeanul Tudor Brîndușan, care în timp ce mergea el liniștit pe drumul Sf. Ioan, a dat de două mașini încărcate cu lemne. Pentru că i s-a părut suspectă activitatea, tânărul a sunat la poliție. De două ori. Prima dată, doamna de la capătul firului nu l-a auzit. A doua oară, i-a spus să stea acolo că vine un echipaj să vadă despre ce e vorba. Omul nostru a stat, a stat până i s-a scârbit și într-un final, în ciuda faptului că secția 4 e la o aruncătură de băț de locul incidentului, pentru că nimeni n-a venit să facă dreptate, și-a luat lucrurile și a plecat acasă. A doua zi, surpriză. IPJ a venit cu precizări. Trecând peste faptul că se pare că echipajul care trebuia să ajungă la fața locului a fost, pare-se, angrenat într-o altă misiune, comunicatul spune așa:

„Conform primelor verificări efectuate în urma apelului la 112 de ieri, în zona indicată își desfășura activitatea un pădurar, iar camioneta folosită avea avize de însoțire a materialului lemnos pentru două transporturi. În această dimineață pădurarul a fost audiat, context în care a prezentat documentația prin care a fost aprobată exploatarea materialului lemnos.”

Adică, care-va-să zică, a doua zi, după ce fapta a fost consumată, pădurarul a fost chemat la audieri și, ca să vezi, în ciuda faptului că cu o seară înainte a fost recalcitrant la vederea cetățeanului interesat de tăierile pe care le făcea, acum avea aviz de transport. Nu știm dacă cu o seară înainte, acel aviz exista, sau exista o autorizație pusă în așteptare, o practică tot mai des întâlnită în ocoalele silvice din zonă.

 

Cum se fură în Cluj, pe lângă faptul că se taie ca-n codru?

 

Uneori sunt emise autorizații în pending, avize puse pe așteptare până când cineva îi întreabă ceva de sănătate pe tăietorii de lemne.

Alți „braconieri” ai lemnului pur și simplu merg, taie și apoi își ascund urmele. Genul acesta de oameni care ciopârțesc copaci sunt asemeni unor criminali. Își acoperă resturi din victime, în cazul de față ciotul de copac, cu crengi uscate, să nu se vadă de pe drum, măcelul. Alții sunt și mai inventivi. Stropesc cioturile cu ulei sau motorină, ca să putrezească mai repede și autoritățile să nu poată preciza când au fost tăiați copacii.

Asta se întâmplă, desigur, la nivelul cel mai de jos. Cu cât urcăm mai sus, regulile jocului se schimbă. Cel mai des întâlnit caz e cel al pădurarului, al persoanei care ar trebui să se ocupe de potejarea pădurii și care, în schimbul unor foloase, tace și nu vede. În aceste cazuri, de cele mai multe ori, sunt tăiați zeci de copaci sănătoși care în acte sunt făcuți bolnavi. Sau, pe lângă cei cu adevărat bolnavi, drujba mai scapă și în câțiva copaci sănătoși. Și cum puțin cu puțin se face mare, așa e și cu pădurile. Doar că în acest caz, puțin cu puțin, plămânii Clujului sunt infectați de cancerul topoarelor.

 

Sunt prinși criminalii pădurilor? Uneori. Foarte rar. Puțin și nu suficient.

 

Cel mai recent caz e al pădurarului Teodor Lăpuște care a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de dare de mită în formă continuată. În cazul acesta, lucrurile au stat invers. Cercetările au arătat că pădurarul, împreună cu un complice, a încercat să mituiască un agent de poliție doar ca acesta din urmă să închidă ochii la tăierile ilegale ce se desfășurau în cadrul Ocolului Silvic Gilău. Și asta nu e tot. Pădurarul a mai încercat să mituiască organele de poliție să îl anunțe atunci când prin zona ocolului său ar urma să fie organizat vreun control, ca să fie pregătit, să fie bine pentru toți, mai puțin pentru copaci. Omul a fost trimis în judecată sub control judiciar. Momentan, desigur, e prea devreme să știm dacă procurorii își vor face bine treaba.

Cele două cazuri de mai sus sunt doar două, în decurs de o săptămână. Istoria, în schimb, e mult mai lungă de atât. De ani întregi, județul Cluj e căpușat de fomiștii de bani câștigați din tăieri ilegale. De plantat puieți se plantează prea puțin, așa că dacă vor continua în același ritm, în curând, ei nu vor mai avea ce fura și noi nu vom mai avea ce respira.

Adauga comentariu