Clujul, în pragul unei noi strategii de dezvoltare. Cum vor fi transformate cartierele în următorii 10 ani?

Dacă pentru planul anterior de dezvoltare al orașului, numit Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, au fost cooptați profesori universitari clujeni, specialiști și experți în probleme de mediu, de dezvoltare urbană ori de politici sociale, prin concursul activ al activiștilor din diverse domenii de activitate, noua strategie de dezvoltare, numită Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), este coordonată de experți ai Băncii Mondiale, astfel încât aparatul administrativ clujean va avea de acum încolo un rol mai mult de execuție, decât decizional, în privința dezvoltării urbane a municipiului pentru următorii 10 ani. 

Oricum ar fi, Emil Boc și-a impus ideea pe care o tot amintește în ultima perioadă: „creșterea calității vieții”, în detrimentul altor concepte mai vechi care au fost date uitării. 

Schimbare de paradigmă: de la digital la eco, deși aceste două abordări vor continua să se împletească în Cluj

„Repet, toată strategia orașului de până acum, dar și din viitor, va fi fundamentată pe ceea ce ne propun specialiștii, noi doar vom îmbrăca în formă administrativă și, de ce nu, politică, cele mai bune soluții propuse de specialiști”, a declarat Emil Boc în deschiderea dezbaterii privind noua strategie urbană a orașului 2021-2030. 

Printre altele, edilul a precizat că dezvoltarea Clujului nu mai poate rămâne în granițele administrative din prezent, semnalând una dintre temele centrale ale dezbaterii: extinderea zonei metropolitane și devoltarea acesteia. 

Dacă în ultimul an de mandat Emil Boc a concentrat efortul administrativ pe remodelarea urbană a centrului orașului, neglijând dezvoltarea armonioasă a cartierelor și zonelor de periferie, pentru următorii zece ani, administrația locală intenționează să-și extindă viziunea astfel încât să cuprindă și zonele mărginașe, așa-zis metropolitane. 

„Viață de calitate în fiecare cartier al Clujului” – acesta a fost cuvântul final al edilului Emil Boc, trasând astfel direcția de dezvoltare a orașului. 

Dezvoltarea electorală a orașului

Momentul în care Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a intrat în dezbaterea specialiștilor - mai puțin a clujenilor, prin intermediul platformelor online și prin participarea limitată a unor reprezentanți ai aparatului birocratic administrativ local, precum Ovid Câmpeanul, coordonator departament dezvoltare și Centru de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) ori a altor specialiști din exterior, precum Marius Cristea, reprezentantul Băncii Mondiale (BM) - coincide cu planul de relansare economică la nivel național, anunțat recent de premierul Ludovic Orban, care de asemenea reprezintă doar o temă de campanie electorală pentru peneliști. 

Înainte de a prezenta temele privind dezvoltarea urbană a orașului, reprezentantul BM, Marius Cristea, a făcut un bilanț, un clasament al domeniilor de activitate în care Clujul este plasat pe locul 1 – cea mai mare universitate din țară după numărul de studenți/primul loc în privința promovării examenelor naționale/ nr 1 în privința speranței de viață în topul orașelor cu peste 100.000 de locuitori etc.

Altfel spus, startul încurajator pentru clujeni în ceea ce privește adoptarea unei noi strategii de dezvoltare are în vedere câteva date generice, fără legătură directă cu conceptul de „calitate a vieții” impus de primarul Emil Boc, menit să sensibilizeze odată în plus orgoliul ardelenesc.

Primăria Cluj-Napoca (PCN), prin CIIC, a demarat o serie de consultări publice pentru realizarea SIDU 2021-2030.

Prima consultare publică a avut loc online marți, 7 iulie, pe platforma electronică Zoom, tema dezbaterii fiind cea de Regenerare Urbană.

Dezbaterea a fost transmisă live pe paginile de facebook a Municipiului Cluj-Napoca și CIIC, fiind urmărită de cca 100 de persoane. 

E mult, e puțin? Oricum, o participare timidă a clujenilor la dezbaterile privind dezvoltarea orașului, a orașului în care își vor crește copiii și unde au ales, poate, să îmbătrânească.

SIDU 2021-2030 este realizată de Primăria Cluj Napoca în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj și cu experții BM.

Concluziile parțiale ale dezbaterii virtuale limitate privind dezvoltarea urbană a Clujului din următorii zece ani

Printre concluziile acestei prime etape a dezbaterii se numără necesitatea realizării unor altor studii…

Cu regenerarea urbană în cartiere

Prin regenerarea urbană, Primăria Cluj-Napoca urmărește să acorde în viitor o mai mare atenție cartierelor, prin creșterea calitatății spațiului public din cadrul acestora.

Astfel, fiecare cartier al orașului ar trebui să pună la dispoziția locuitorilor spații verzi compacte și proiecte care să contribuie la o mobilitate sustenabilă.

„Prin acest capitol al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană, cel privind regenerarea urbană, ne dorim să acordăm o atenție mai mare cartierelor și să creștem calitatea spațiului public.

Vom avea în fiecare cartier al orașului spații verzi compacte și proiecte care să contribuie la o mobilitate sustenabilă”, a declarat coordonatorul Centrului de Inovare și Imaginație Civică, Ovid Câmpeanul. 

În cartierul Mănăștur...

Arhitectul Octav Olănescu, care a participat la prima dezbatere privind dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca în următorii zece ani, a precizat că scopul regenerării urbane constă în îmbunătățirea confortului urban și a calității vieții rezidenților din cartierele clujene, dar și a celor din zona metropolitană.

„În esență, modificarea majoră propusă de acest ghid constă în schimbarea perspectivei asupra orașului.

Orașul trebuie perceput la nivelul pietonului, la nivelul mobilității prin intermediul transportului în comun și cu bicicleta.

 Aspectele ecologice au fost ignorate în ultimii 30 de ani.

Totuși, au niște repercusiuni pe termen mediu și lung și contribuie la stabilirea unui anumit confort urban și a unei anumite calități a vieții”, a declarat arhitectul Octav Olănescu, în cadrul dezbaterii.

Mai mult chiar, aspectele ecologice, deși figurau în cadrul Strategiei anterioare 2014-2020, au fost neglijate cu nonșalanță de administrația penelistă a Clujului. După cum nici componenta de politici sociale, prin creșterea spațiului locativ pentru persoanele defavorizate, nu a cunoscut o aplicare concretă.

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020 poate fi consultată aici. 

Prin urmare, cel puțin în Cluj, unde administrația penelistă se află la cârma municipiului și a județului de cca 15 ani de zile, este impropriu să căutăm vinovații pentru lipsa de implementare a politicilor ecologice și sociale, comunitare de dezvoltare pe parcursul a 30 de ani, printr-o formulă generică de apreciere. 

Simplul fapt că strategia anterioară de dezvoltare a Clujului 2014-2020 nu a fost aplicată conform domeniilor de dezvoltare cuprinse în paginile acesteia, o simplă schimbare de paradigmă nu ne asigură neapărat un pas hotărât înainte.

CITEȘTE ȘICe am aflat din Ședința Consiliului Civic Local: peste 70% din obiectivele cuprinse în Strategia de Dezvoltare a Clujului nu au fost realizate, iar planul zace la sertar

„Printr-o reconfigurare a modului în care este organizat carosabilul, se poate reda pietonului o bună parte din spațiul acaparat de circulația auto. Bineînțeles, lăsând funcțională toată circulația auto.

Toată această zonă poate să devină o componentă majoră a unui sistem verde. Zona se se poate însufleți cu foarte mulă vegerație, inclusiv strada Izlazului, cu aliniament de arbori.

Sunt niște intervenții care pot părea radicale, dar le considerăm a fi oportune”, a precizat arhitectul Octav Olănescu.

Dezvoltarea zonei metropolitane – studii, analize și masterplanuri

În concluziile primului studiu prezentat de arh. Vlad Rusu figurează necesitatea realizării unui studiu Masterplan - Sistem integrat verde la nivelul Zonei Metropolitane Cluj, cu identificarea patrimoniului verde existent, ariile protejate Natura 2000 și stabilirea unei strategii de creare a unui sistem de spații verzi inter-localități, care să fie asumat de către toate administrațiile locale implicate. 

A fost identificată, de asemenea, necesitatea întocmirii unui studiu Masterplan - Sistem integrat verde la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, care să identifice rezerva de spațiu verde sau de potențial spațiu verde de care municipiul dispune și direcția strategică de interconectare și amenajare a acestuia.

Pe partea de urbanism și spațiu construit s-a conturat necesitatea unor alte proiecte pentru amenajarea celor două principale centre ale municipiului: 

Centru cartier Mărăști - Piaţa Mărăşti/Centru cartier Mănăștur - zona străzii Primăverii - în acord cu principiile dezvoltării sustenabile urbane, în vederea creşterii calităţii vieţii şi accesibilităţii tuturor categoriilor de utilizatori.

CITEȘTE ȘIArhitect clujean: Floreștiul va deveni un cartier al Clujului, dar creșterea lui trebuie limitată: ”Nu poate crește la nesfârșit acest cartier”

Probabil una dintre cel mai însemnate teme surprinse în cadrul dezbaterii vizează dezvoltarea metropolitană pe axa Cluj-Florești.

Arhitectul Vlad Rus este convins că Floreștiul va deveni în viitor un cartier al Clujului și recunoaște că problemele cu care se confruntă acum comuna sunt greu de remediat.

„Ce ne doare cel mai tare este o proximitate cum este cea a cartierului Florești, comuna Florești, dar deja cartier al orașului azi-mâine și care sigur că generează o serie de probleme a căror rezolvare imadiată este aproape imposibilă.

O altfel de dezvoltare nu mai poate să continue în felul acesta și că singura formulă, dincolo de un Plan Urbanistic General, o formulă de masterplanuri ar fi mult mai indicată.

De exemplu o formulă de masterplan pe tot ceea ce înseamnă partea de coridoare ecologice. Limitarea acestui cartier.

Nu poate crește la nesfârșit această comună”, a puncatat arhitectul Vlad Rusu. 

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2020-2030 poate fi consultată aici. 

Următoarele dezbateri privind adoptarea strategiei de dezvoltare sunt programate în fiecare zi de marți, în total fiind vorba de un număr de patru sesiuni de dezbateri. 

Cel puțin deocamdată, problemele cuprinse în strategia de dezvoltare 2014-2020 nu au fost epuizate, fiind transferate dintr-un exercițiu financiar european într-altul. 

Probabil, pentru început, creșterea calității vieții ar trebui să însemne extinderea spațiului pietonal nu doar în zona de centru, ci și prin cartierele mărginașe, precum: Borhanci, Romul Ladea, Brâncuși, Iris, Europa, prin realizarea de noi locuri de parcare și eliberarea spațiului pietonal, printr-o dezvoltare unitară a noilor cartiere și nu doar a spațiului locativ. Necesitatea de noi creșe, puncte medicale, grădinițe, unități de învățământ preuniversitar, zone verzi și spații de joacă pentru conturarea unei vieți independente a acestor zone.

 

Adauga comentariu