Clujul, in oglinda localurilor de altadata

O lume fabuloasa care greu mai poate fi ghicita azi la Cluj se dezvaluie in imaginile expozitiei "Restaurante, cafenele si cofetarii in Clujul de altadata", deschisa astazi la Casinoul din parcul Central. Se regasesc aici restaurante de un rafinament aristocratic, in care si angajatii par scoliti in pensioane englezesti, dancing-baruri, gradini de vara faustuoase in care se asculta cafe-concert, dar si bufete proletare din anii comunismului, ospataria din Mihai Viteazul, cofetaria Monica, Cola Bar de la Melody sau mult regretata Arizona, pozata cu cateva zile inainte de inchidere.

Ca toate marile orase interbelice, Clujul a avut un restaurant elegant cu numele de Lido. Un grup mare de clujeni la patru ace si zambet retinut priveste dintr-o fotografie la expozitia de la Casino, insa in jurul ei pluteste un mister.

“Nu mai stie nimeni unde a fost restaurantul Lido. Unii zic ca in centru, altii ca in Grigorescu sau pe Calea Turzii”, spune Luminita-Lacrimioara Chis, coordonator, alaturi de Ucu Bodiceanu in cadrul Casei Municipale de Cultura si a Asociatie “Clujul de altadata”, organizator al evenimentului.

Alaturi, un alt local ca in povestile cu printi: restaurantul Franz Josef. Functiona in cladirea care astazi gazduieste Facultatea de Business.

“Nu se mai stie astazi ca odata acolo era un hotel si, mai ales, ca avea un restaurant foarte elegant, desi cladirea e foarte cunoscuta. L-au botezat asa pentru ca autoritatile vremii aveau o mare slabiciune pentru imparatul Franz Josef, si mai ales pentru Sissy”, remarca Bodiceanu.

In Piata Unirii, chiar in locul in care a functionat pana nu demult Casa Municipala de Cultura era odinioara un faimos restaurant care se numea chiar “America”. Imaginile din expozitie, de o eleganta occidentala, sunt insotite de inscriptii cu adresa, "Piata Unirei, nr. 23", precum si cu mentiunea ca e vorba de “o parte din buffet”.

Restaurantul Garii era, de asemenea, de o frumusete desavarsita si se afla direct pe peron.

“Mi se pare si acum o idee buna. In gara ai de-a face cu primele imagini dintr-un oras, si un restaurant elegant e una din cele mai bune amenajari”, este de parere Chis.

Nu lipsesc imagini cu gradinile de vara ale Clujului, la acea vreme cu verdeata, spatii vaste si personal distins. Una dintre cele mai interesante imagini este cea cu Gradina de vara-popicarie “Simon Jakab” de pe strada Gruia, la fatada careia s-au fotografiat un grup foarte mare de oameni de toate varstele, intre care se regasesc si doamne cu palarie, si femei cu batic.

“Erau foarte multe gradini de vara la Cluj, de unele imi amintesc si eu. Mergeam la Boema, la Chios, mai era una care se numea la Cotul Donului. Toate aveau orchestra care cantau café-concert si un ring de dans. Era o vreme in care toata lumea se imbraca frumos, si in localuri, si pe strada. Biata mama a plans cand m-a vazut prima data cu blugi si perciuni, ma facusem si eu hippie. Mergeai la o intalnire cu o domnisoara la Melody, la Somesul sau Conti. Acolo nu puteai sa-ti iei o bere si patru mici, te trimiteau la crasma. In restaurantele de atunci comandai friptura si vin”, pune lucrurile la punct Ucu Bodiceanu.

Restaurantul Continental, sau New York, cum se chema odata, este reprezentat in multe imagini la expozitia de la Casino. Brigada de servire a restaurantului zambeste competent intr-o poza in care atrag atentia reverele-oglinda ale angajatilor.

Alte fotografii atesta organizarea unor expozitii culinare, o raritate a acelor vremuri, cu mancaruri aranjate savant si personal elegant, “un fel de Masterchef al anilor ’70”.

"Este dovada ca bucatarii, ospatarii si cocktail-erii erau pregatiti si pentru alt tip de activitate decat credem noi. Stiau sa jungleze cu gusturile si culorile, nu erau doar niste chelneri batuti in cap, preschimbati din cizmari. La Cluj lumea se rafinase, erau lucruri cu care se tinea pasul cu marile orase ale Europei. Salonul rosu, cel in care se mai fac uneori petreceri si concerte, iti taie respiratia si acum, cand e asa ponosit”, apreciaza coordonatoarea.

Pe Eroilor era celebru la sfarsitul anilor ’60 Bufetul Prahova.

“Aveau niste preparate atat de bune! Toti tinerii din ’69 mancam acolo!”, rememoreaza Bodiceanu.

Un salon elegant din anii 30 poate fi admirat in alta imagine, insa nu i se mai stie doar numele, doar locul: pe Iuliu Maniu, vizavi de actualul restaurant Agape.

Mai erau localuri aristocratice pe fosta Aleea Elisabeta, era Bufnita, era cofetaria Moca, misteriorul restaurant Racz, de care nimeni nu mai stie unde se afla, Restaurantul Horvath Istvan, care era si “Bar Dancing”, localul Fekete, situate in spatiul unde acum e Casa Armatei, insa odinioara fusese show-room auto, reprezentanta Ford si Chrysler.

Vreo 20 de eleganti interbelici zambesc retinut in poza care infatiseaza Casinoul. Barbati in costumul vremii, cu palarii si veste regulamentare, cativa copii, ofiteri si foarte putine femei.

“Chiar si copiii erau eleganti si stateau frumos la poza. In general, era o lume a barbatilor, citeau ziare si puneau lumea la cale la o cafea", explica organizatoarea.

Se afla la Casino si imagini cu localurile mai putin distinse, cum ar fi Ospataria din Mihai Viteazul, Bufetul Prahova, Restaurantul Popular, Restaurantul Vanatorul sau Bufetul Falazoto. Detalii pitoresti din epoca ies la iveala in fiecare imagine. O statie Peco nu mai mare decat o cabina telefonica era amplasata in fata Ospatariei, “de unde luam benzina sa scoatem pete”, dupa cum isi aminteste Bodiceanu. Trecatorii eleganti din centru sunt inlocuiti incepand cu pozele din anii ‘60 de clujence cu batic si clujeni cu sapca intr-o parte, mana in buzunar si tigara in coltul gurii. Nu lipsesc detaliile fermecatoare. Patru subrete cu mainile sub sorturi “decoreaza” Cofetaria Verde, emblema Ursus vegheaza mai toate firmele, chiar si a localurilor care nu cultiva Berea, iar domnul care trece pe zebra cu un contrabas innobileaza fotografia care voia sa surprinda cofetaria Opera.

“E singura poza artistica din expozitie!”, remarca Bodiceanu.

“Incepuse lupta impotriva papioanelor. Era un accesoriu interzis. Ceausescu nu a purtat niciodata asa ceva, nici macar la intalnirea cu Regina Elisabeta, desi facea parte din protocol”, adauga acesta.

Frumosul Chios a fost rebotezat Restaurant Parc si are in fotografia de la expozitie un brau de tufisuri verzi in fata.

“Fusese pavilion de patinaj, daca cei care il detin acum ar fi destepti, l-ar readuce la vechea functiune, nu e facut sa fie local”, este de parere Ancuta-Lacramioara Chis.

Multe din firmele localurilor sunt bilingve, pastrand si denumirea romaneasca, si cea maghiara, “pana a venit Ceausescu la Cluj si a interzis tot ce era unguresc”.

Nu lipseste din peisajul localurilor emblematice ale Clujului celebra Cofetaria Tineretului “Arizona”, intr-o poza relative recenta, realizata cu cateva zile de a se inchide.

“Acolo si-au trait veacul toti profesorii nostri si toti artistii orasului. Din pacate, nu am gasit imagini din epoca ei de glorie”, precizeaza Ucu Bodiceanu.

Din aceeasi serie figureaza in expozitie si o fotografie cu vechiul Croco, abia ghicit la parterul blocului din Piata Pacii. Mai era celebru Cola Bar, la Melody.

“Numele nu venea de la Coca Cola, ci de la Casa Oamenilor de Literatura si Arta”, puncteaza Bodiceanu.

Intre cele mai recente imagini este cea a Arizonei, dar si a Euro Clubului, primul local deschis la Cluj dupa Revolutie, in spatiul Curtii de Conturi. Cei doi organizatori au lucrat pentru aceasta expozitie timp de cateva luni, s-au perindat pe la diversi colectionari, fosti angajati ai localurilor si prieteni.

“Facem asta ca sa promovam Clujul, ne luptam de cativa ani sa aducem la lumina episoade mai putin cunoscute din istoria orasului. Ne gandim mai ales la cei care sunt aici de cativa ani si nu stiu prea multe despre istoria Clujului, noi facem aceste prezentari, intr-o maniera mai romantata. Lucram acum la o carte, “Fascinatia Clujului de altadata, in care sa cuprindem toate perioadele, nu doar cea interbelica”, a conchis Ucu Bodiceanu.

Expozitia poate fi vizionata la Casinoul din Parcul Central pana in 31 ianuarie.

Jurnalistul Tiberiu Farcas a realizat pe site-ul lui clujulcultural.ro un sondaj pe tema cafenelelor cultural din oras, cu multe voturi, dar si o controversa. Primele locuri au fost ocupate de Insomnia Café, L’Atelier Café, Casa TIFF, The Soviet si Ragaz Cafe.

Adauga comentariu