Clujul ocupă primele locuri în clasamentul național al fabricilor de diplome degeaba

Conform clasamentului realizat de Asociația cercetătorilor români „Ad astra”, cea mai bună universitate din România, în anul 2019, este UBB Cluj. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca este poziționată pe locul 5 în acest clasament, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca pe locul 8, iar Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj pe locul 10 din 12.

Universitatea București ocupă doar a doua poziție în clasament, Universitatea Politehnică din Capitală este pe locul 3, iar Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București  împarte locul 5 cu UMF Cluj. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București ocupă locul 12, fiind clasată sub universitatea similară din Cluj-Napoca.

Conform acestui clasament, învățământul universitar clujean este cel mai bun din țară. Să fie, însă, aceasta realitatea, sau este vorba doar despre o periere academică practicată de „Ad astra”, așa cum știm că se face în mediul universitar în care o gură laudă pe alta și ambele obțin granturi, titluri și salarii academice?

„În lume există mai multe clasamente sau clasificări ale universităților. Pentru a avea o imagine comprehensivă a performanței academice a universităților românești aceste demersuri trebuie integrate într-un metaranking, după modelul meta-analizelor, care combină datele științifice de la mai multe studii pentru a extrage concluzii mai robuste.

Demersul metarankingului pornește de la scorul academic global al universității. Scorul academic global este un indicator al stării generale a universității, fiind un foarte bun predictor pentru modul în care universitățile își ating misiunea specificată în Carta universitară (sau în alte documente de referință pentru universitate)”, precizează autorii prezentului clasament.

Misiunea universităților este însă cea de a produce specialiști, absolvenți cu știință de carte și cu deprinderi practice în domeniul studiat. Cu toate că UBB este poziționată în top de către cercetătorii „Ad astra”, această universitate produce cei mai mulți șomeri cu diplomă. Să dăm doar câteva exemple. Facultatea de Litere scoate, pe bandă rulantă, lucrătoare la Mc, assistant-managerițe, casiere la supermarket ș.a.m.d. Facultatea de Jurnalism produce analfabeți funcțional, care nu au habar la absolvire de profesia vocațională pe care și-au ales-o. Facultatea de Studii Europene, cea de Istorie și Filosofie, FSPAC le sporesc studenților doar cultura generală, fără a le oferi vreun orizont concret în câmpul muncii, după absolvire. Facultatea de Business le oferă studenților doar un pretext pentru a petrece câțiva ani în Cluj, departe de părinți ș.a.m.d.

UBB are și facultăți care îi ajută pe absolvenți în drumul lor spre o carieră în domeniul studiat (Drept, Matematică-Informatică, Teologie ș.a.), însă proporția facultăților care compun UBB se împarte egal între fabricile de diplome și cele de specialiști. Ce valoare mai au, în cazul acesta, clasamentele realizate de universitarii-cercetători interesați să își laude sursele de venit?

Evaluarea universităților, pe baza opiniilor studenților

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a dat publicității „Raportul național privind respectarea prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului pentru anul universitar 2018-2019”.

Răspunsurile studenților din țară la chestionarele ANOSR ne arată faptul că profesorii universitari se evaluează în circuit închis, de formă sau lăudându-se numai ei între ei, în timp ce actul educațional suferă de multe deficiențe.

În ce măsură participă studenții la evaluări ale cadrelor didactice?

Potrivit respondenților chestionarelor ANOSR, doar în 4,3% dintre universități studenții participă în foarte mare măsură la evaluarea cadrelor didactice, în 56,5% participă în mare măsură, însă există și cazuri în care studenții participă în mică măsură (39,1%).

Cu privire la evaluări ale cursurilor, seminarelor sau stagiilor de practică, în 4,3% din cazuri studenții au participat în foarte mare măsură la evaluarea acestora, în 43,5% s-au implicat în mare măsură, în timp ce în 39,1% dintre situații studenții s-au implicat în mică măsură. În 13% dintre cazuri, studenții nu au putut evalua.

Deși în 52,2% dintre cazuri rapoartele cuprinzând rezultatele evaluărilor cadrelor didactice realizate de către studenți nu sunt făcute publice de universitate/facultate pe siteul propriu, există și cazuri în care acestea sunt publicate în totalitate, în mod constant (21,7%), cazuri în care se publică uneori (4,3% ), cazuri în care se publică parțial (13%).

De asemenea, în 52,2% dintre cazuri studenții nu sunt informați cu privire la rezultatele sau consecințele acestor evaluări. Există cazuri în care aceștia sunt informați parțial (34,8%) și bine informați (8,7%).

„Pentru creșterea încrederii studenților în a evalua într-un mod obiectiv și comprehensiv cadrele didactice, este necesară implementarea unui mecanism de feedback sănătos și complet, care să aibă ca rezultat publicarea rapoartelor evaluărilor cadrelor didactice de către studenți pe site-urile universităților, în conformitate cu prevederile CDOS”, consideră ANOSR.

Calitatea actului educațional, din perspectiva studenților care au participat la chestionarele ANOSR:

Suportul de curs și accesul la materiale didactice

„Chiar dacă potrivit art. 11, lit. e) din cadrul Codul Drepturilor și Obligațiilor Studentului, studenții au dreptul la suport de curs gratuit de minimum 5 pagini, observăm că 34,8% dintre respondenți au declarat că studenții primesc suport de curs pentru toate disciplinele, 47,8% afirmă că aceștia primesc suport de curs în majoritatea cazurilor, iar 17,4% spun că studenții primesc suport de curs doar uneori”, citim în raportul ANOSR.

Mobilități academice

„39,1% dintre respondenți spun că universitatea derulează programe de mobilitate internă, în timp ce acest lucru nu se întâmplă în 34,8% din cazuri. Totuși, în toate cazurile universitățile derulează programe de mobilitate externă.”

Stagii de practică

Potrivit respondenților, în 73,9% din situații, universitatea asigură locuri de practică prin parteneriate proprii pentru cel puțin 30% dintre studenți, însă există și cazuri în care acest lucru nu se întâmplă (13%).

„Este necesar ca în cadrul universităților stagiile de practică să dobândească o importanță mai ridicată, având în vedere faptul că acestea contribuie masiv la formarea profesională a studentului, facilitează contactul acestora cu piața muncii și pot contribui la creșterea gradului de angajare a absolvenților”, consideră reprezentanții ANOSR.

Cu privire la facilitarea stagiilor de practică ce se desfășoară în afara centrului universitar, acest lucru se întâmplă în totalitate în 4,3% dintre universități, în majoritatea cazurilor (26,1%), rareori (13% ) sau chiar deloc (21,7% ).

Evaluarea studenților și contestarea notelor

Dintre respondenți, 17,4% afirmă că studenții sunt evaluați obiectiv, nediscriminatoriu, conform fișei disciplinei în foarte mare măsură, 73,9% sunt de părere că acest lucru se întâmplă în mare măsură, iar 8,7% declară că acest fapt are loc într-o mică măsură.

Potrivit respondenților, în 56,5% dintre universități nu au existat repercusiuni asupra studenților care au contestat notele la examenele scrise. Totuși, în alte instituții au existat cazuri izolate (17,4%). Un procent semnificativ dintre persoanele chestionate (26,1%) au ales să nu se pronunțe, neavând informații în acest sens.

Mai ușor cu pianul pe scara valorii universitare, că scârțâie!

Dincolo de împăunările și auto-perierile academice, mediul universitar românesc este profund viciat de practici ilegale și imorale: admiteri la masterate și doctorate doar pe bază de relații și stimulente financiare, cursuri ținute din an în Paști, lucrări de diplomă prefabricate, conținuturi învechite și rupte de cerințele pieței actuale a muncii, angajări bazate pe pile și nepotism etc.

În majoritatea universităților românești unde programa de studiu nu are o aplicabilitate concretă după absolvire, facultățile sunt, efectiv, cluburi de cultură generală, cel mult. Sau, altfel spus, fabrici de diplome. În acest top al industriei grele de învățământ, Clujul e fruntaș. Noi suntem primii mereu atunci când e vorba de mediocritate poleită cu aur, așezată pe soclul fals al diverselor vanități.

Adauga comentariu