În Clujul nimănui, sub ochii autorităților, vandalii și nesimțiții construiesc munți de gunoaie în loc de parcări

În Piața Gării nr. 4-6, în curtea interioară unde se află și Biroul de Carte Funciară, pe un teren folosit și ca loc de parcare, s-a format un adevărat depozit de deșeuri dintre cele mai diverse, de la materiale de construcții, până la lăzi de bere, birouri, cuști de câini sau tomberoane sparte. În timp ce Clujul duce lipsă de locuri de parcare, în zonele care ar putea fi amenajate pentru largi parcări, zac parcate gunoaiele. 

La o privire de ansamblu, putem observa potențialul acestui loc ce, amenajat, ar putea deveni parcare pentru zeci de mașini:

În prezent, în această zonă, care nu este la periferia orașului, printre mașinile parcate la întâmplare se află munți de gunoaie. Zeci de saci cu resturi de materiale de construcții sunt depozitați aici într-un mod care numai legal nu poate fi:

În vecinătatea mormanului de mai sus sunt depozitate zeci de navete de bere lângă un aparat frigorific dezafectat, iar imediat lângă se înalță o căpiță de crengi uscate, rezultate cel mai probabil în urma toaletării copacilor:

Lista deșeurilor din această curte interioară continuă cu mai multe grămezi de țigle și cu un Matiz ruginit, abandonat probabil aici ca fier vechi:

Lângă un depozit încuiat cu lacăt, plin doldora cu diverse materiale bine camuflate de privirea curioșilor, au fost aruncate birouri:

Lângă aceste birouri stă răsturnat un tomberon de gunoi, spart de mâna unui vandal:


În aceeași curte a fost amenajat cândva și un spațiu îngrădit pentru doi câini. Au rămas doar cele două cuști și împrejmuirea, câinii fugind probabil pe ușa deschisă, la auzul veștii că orașul nostru este de fapt un sat fără câini:

Un stand de piață întregește imaginea de lumea a treia a acestei zone. Cireașa de pe tort, pe această tarabă tronează în batjocură o saltea:

Ziar de Cluj a solicitat Primăriei Cluj-Napoca să ne informeze dacă acest teren este aflat în domeniul public sau privat. I-am mai întrebat pe reprezentanții municipalității, dacă terenul este în domeniul public, de ce nu este salubrizat și de ce nu se amenajează aici o parcare cu acte în regulă, iar dacă este proprietate privată, de ce nu sunt amendați proprietarii acestui depozit, evident ilegal, de gunoaie, și de ce nu sunt obligați să salubrizeze terenul care are potențialul de a deveni în scurt timp noua rampă de deșeuri a acestei zone. O zonă apropiată de centrul orașului, aflată în imediata vecinătate a două porți de intrare în municipiu: gara și autogara.

Comentarii

Cosmin

31.03.2017 09:51

Nici vorba sa fie domeniu public! Cladirea si curtea sunt ale lui Costin Gheorghe, sau ma rog ale SC Alcom SA fosta ICRA Cluj (inainte de 1989). Intrepriderea a fost privatizata in 1994 prin cunoscuta metoda MEBO, a avut in patrimoniu la vremea respectiva si inca mai are dar sub forma de spatii inchiriate, cele mai mari depozite de alimente din judet cu spatii de depozitare si camere frigorifice insumand mii de mp, in Cluj, Turda si Dej, o retea de magazine alimentare, parc auto, utilaje, etc. Costin a fost cel care a tras sforile la privatizarea prin MEBO, ulterior prin diverse manevre, achizitii de actiuni pe bani de nimic de la propriii angajati si alte inginerii financiare a ajuns actionar majoritar in firma, devenind stapan absolut. Cand s-a vazut cu sacii in caruta, a sistat total activitatea comerciala, a concediat oamenii si s-a axat doar pe inchirieri de spatii comerciale. Una din ingineriile financiare pe care a folosit-o dupa ce a devenit actionar majoritar, a fost aceea de a vota in AGA, spargerea capitalului social al SC Alcom SA in alte 11 societati, in mod normal toti actionarii din societatea initiala Alcom SA, ar fi trebuit sa fie actionari si in cele 10 noi societati infiintate prin divizarea Alcom SA, proportional cu ponderea numarului de actiuni in firma initiala, numai ca d-l Costin avand o pondere de peste 90% in actinariatul Alcom SA, a putut sa promoveze o decizie in AGA, prin care se aplica un algoritm matematic de calcul a ponderii actinarilor in noile societati infiintate prin divizarea Alcom cu rotunjire in sus sau in jos. Astfel actionarii mici care au mai ramas cu putine actiuni in firma initiala refuzand sa-si vanda actiunile si care aveau o pondere sub 1%,  prin spargerea capitalului social initial in 11, ponderea lor in noile societati a ajuns sub 0,1% iar algoritmul aplicat a fost de rotunjire in jos, adica ponderea lor in firmele noi a ajuns la 0%, adica nu au primit nici o actiune in aceste noi societati infiintate, ramanand actionari doar in firma initiala Alcom SA, dar al carei capital social a fost diminuat de 11 ori, practic asta insemnand ca actiunile ce le detineau s-au devalorizat de 11 ori. Concomitent, Costin avand o pondere de peste 90% in Alcom, prin rotunjire in sus a ponderii, a devenit actionar 100% in cele 10 noi societati infiintate prin divizarea capitalului social al Alcom SA. Astfel a devenit singurul stapan pe majoritatea spatiilor si terenurilor din patrimoniul fostului Alcom! Mai mult, ca sa le traga clapa micilor actionari care au mai ramas doar in Alcom-ul initial, toate cheltuielile de pe cele 11 firme, se contabilizeaza doar pe firma initiala, astfel incat pe aceasta firma nu se obtine niciodata profit. Pe de alta parte, pe celelalte 10 firme in care Costin are 100%, veniturile sunt mari prin facturarea chiriilor pe spatiile intrate prin divizare in patrimoniul lor, cheltuielile sunt doar modice cat sa nu bata la ochi, profitul fiind maxim. Cam lunga si complicata povestea Alcom-ului, dar nu stiu cat de legala! Oricum si daca nu ar fi fost legale, cred ca faptele s-au prescris deja desi, poate ar fi o tema buna pt. DNA.

Adauga comentariu