Clujul, locul I în țară la credite bancare luate de populație. Urmează o criză ca în 2007? Ce explicații au economiștii

Clujenii sunt de patru ori mai îndatorați la bănci decât locuitorii județelor mai sărace. Doar Bucureștiul este mai sus de Cluj, la capitolul credite și depozite bancare.

În județul Cluj se câștigă unele dintre cele mai mari salarii din țară, iar acest lucru atrage cu sine o putere de cumpărare mare a populației. Totodată, persoanele și familiile cu venituri mari își permit să se angajeze și la credite bancare. Clujul se situează în fruntea clasamentelor nu doar la capitolul salarii, ci și când vine vorba de credite.
Datele comparate ale BNR, Institutului Național de Statistică și Registrului Comerțului arată că, după București, Clujul este județul cu cel mai mare grad de îndatorare. Capacitatea de îndatorare este de circa patru ori mai mare în judeţele cele mai bogate faţă de cele mai sărace.
Bucureștiul, după cum era de așteptat, se află pe locul I în țară în ceea ce privește media creditului raportat pe o persoană fizică în România, cu o medie de 30.985 lei. Clujul se află pe locul II, cu o medie de 17.665 lei. Urmează Timiș, cu o medie de 16.741 lei, Constanța cu 16.513 lei și Iași cu 16.180 lei.

Clujul, județul cu cea mai mare medie județeană de creditare a unei persoane fizice, după București, are o medie de aproape 4 ori mai mare decât județul cu cea mai mică medie de creditare, Teleorman (4.554 lei).
Tot județul Cluj conduce detașat (fără să luăm în calcul Bucureștiul) și la capitolul depozite bancare, cu o medie de 16.303 lei. Este de trei ori mai mare decât media județului situat pe ultimul loc, Giurgiu (4.536 lei).

Gradul de îndatorare merge mână în mână cu veniturile

Persoanele care câștigă mult sunt și cele care iau credite. Așa se explică faptul că județul Cluj este pe locul I în țară, dacă nu luăm în calcul Bucureștiul.

„Gradul de îndatorare are legătură cu veniturile și atunci este clar că cei care câștigă mai mulți bani au și un potențial foarte mare de a se împrumuta. Dacă ne uităm la veniturile medii din județele tractor din punct de vedere economic ele sunt mult mai mari decât în județele mici din punct de vedere economic, adică Cluj vs Sălaj este la foarte mare distanță”, este de părere economistul Eusebiu Burcaș.

Ce clienți preferă băncile

Acest lucru este confirmat și de alți economiști. Este firesc ca o familie cu venituri mari să fie preferate de bănci în acordarea de credite pentru că au și capacitatea de a returna banii.  

Este un fenomen care nu ar trebui să surprindă în mod deosebit pentru că accesul la credite este mult mai simplu pentru familiile cu venituri ridicate. Sunt cei care au curajul să facă credite pentru că au resurse mai ridicate. Băncile sunt interesate să aibă tocmai astfel de clienți pentru că decât să dea două credite de 10.000 euro, poate mai bine dau unul de 20.000 euro. Procedurile de evaluare, analizele etc. reprezintă niște costuri fixe pentru bancă și este mai interesant pentru ele să se adreseze celor care pot lua mai mult într-o singură operațiune. De asemenea, familiile înstărite pot să pună probleme mai reduse pentru că au posibilitatea de a jongla între diferite categorii de cheltuieli”, afirmă conf. dr. Radu Nechita, profesor de economie.

Mecanismul de obținere facilă a creditelor

Injecția de masă monetară a dus la o obținere mai facilă a creditelor de către populație. Banii nou creați de BNR ajung în economie pe filiera creditării.

„Dacă ne uităm la evoluția masei monetare din ultima perioadă (leii, dar și euro), atât politica BNR cât și politica Băncii Centrale Europene s-a tradus printr-o creștere masivă, de peste 20-30%, a masei monetare. Principalele canale prin care se face această injecție de lichiditate în economie sunt cheltuielile guvernamentale (Guvernul se împrumută la băncile comerciale să își finanțeze cheltuielile publice și creditul bancar - fie guvernamental, fie neguvernamental). Banii nou creați de BNR și de sistemul bancar ajung în economie pe filiera creditării și asta arată că primii beneficiari ai acestei politici a creditului mai facil decât ar fi normal să fie sunt cei care accesează aceste credite și persoanele cele mai înstărite”, declară Radu Nechita.

Efecte negative, dacă economia merge pe minus

Este evident că un grad mare de îndatorare a populației la bănci va avea urmări într-un viitor îndepărtat. Economiștii spun că nu se poate întâmpla nimic atâta timp cât economia este pe creștere.

„Împrumutul este un instrument financiar de dezvoltare economică, adică oamenii împrumută din viitor lucruri pe care nu le pot avea în prezent. În condițiile în care ne vom întâlni cu o recesiune sau o criză economică majoră s-ar resimți efectele gradului mare de îndatorare, dar atâta timp cât noi suntem pe creștere economică accelerată și anul acesta, acesta este un mecanism natural ca oamenii să se bucure că câștigă mai mulți bani și că pot cumpăra mai multe lucruri cu banii pe care îi câștigă. Este firesc să se întâmple așa, dar pe termen lung, dacă va apărea o nouă criză economică nu va fi foarte ușor”, spune Eusebiu Burcaș.  

Ne putem aștepta și la creșteri de prețuri

Pe de altă parte, odată cu creșterea gradului de îndatorare a populației ar putea crește și prețurile. Acest lucru îi va afecta atât pe cei cu venituri mari, dar mai ales pe cei cu resurse financiare reduse. Economiștii spun că perioada de acum seamănă puțin cu boom-ul economic din 2007 când toată lumea putea lua credite. Trebuie precizat că atunci s-a declanșat și criza economică.

„Efectele pe termen lung vor fi o creștere a prețurilor, deci o inflație. Această inflație se va manifesta prin scumpirea produselor și pentru cei care au accesat credite și pentru cei care nu au accesat credite. Până la urmă, acest fenomen seamănă puțin cu ce am trăit noi în 2007. Avantajul situației de acum este că nu am apucat să uităm tot, adică unii oamenii și să vrea să ia credit nu mai pot pentru că capacitatea lor de îndatorare este blocată pentru următotul deceniu, ceilalți care nu au apucat să se îndatoreze sunt mai reticenți, se mai gândesc dacă vor face erorile și excesele făcute de părinții sau de frații lor mai mari care au prins boom-ul precedent. De asemenea, băncile au învățat și ele că a-ți spori cota de piață fără să te intereseze ce se întâmplă în viitor nu este o chestiune câștigătoare. Cine își aduce aminte de Volksbank, de exemplu? Sunt bănci care erau foarte pe val în perioada respectivă, dar apoi au dispărut din piață. Cele care au câștigat sunt cele cu o strategie un pic mai prudentă. Pe partea de creditare va fi mult mai puțin grav decât ce s-a întâmpla”, explică Radu Nechita.

Prudența băncilor și a populației ne-ar putea să scăpa de o criză economică similară cu cea din 2007.

Adauga comentariu