Clujul interbelic, intr-o condica de pe Oser

Pe vremea cand in gradinile de vara ale Bucurestilor se asculta Zaraza lui Cristian Vasile si Maria Tanase era in plina glorie, lumea buna de la Cluj petrecea la Bufnita, un local elegant unde toti se bucurau sa gaseasca un cadru romanesc. Ministri, jurnalisti de la L’ Humanite, Corriere della Serra sau New York Times, oameni de cultura si oficialitati ale orasului si-au lasat semnatura si impresiile in cartea de oaspeti a localului, recuperata din Oser de un clujean. In vechile pagini ale condicii se oglindeste Clujul dintre anii '30-'40 asa cum era el, cu bune si rele, cu multe nationalitati, artisti, politicieni si vizitatori de vaza din toata lumea. Prima fila a cartii, cea care initial era alba, are notata data de 31 august 1938 si semnatura lui Charles A. Lindbergh, faimosul pilot American Lucky Lindy sau The Lone Eagle, pionier al zborurilor de lunga durata, primul care a reusit un zbor solo transatlantic non-stop, in 1927. Sub semnatura aviatorului se afla si sea a sotiei, Anne Lindbergh.
“A venit cu sotia la Cluj si a fost gazduit de profesorul Iuliu Hatieganu. Trebuia sa alimenteze avionul. Hatieganu i-a dus sa viziteze Parcul Mare, parcul sportiv creat de el si localul Bufnita. Cei doi erau oameni austeri, nu au mancat si petrecut prea mult. A doua zi au plecat mai departe cu avionul”, povesteste scriitorul Mircea Popa, cel care a cercetat pe indelete documentul de pe Oser si a scris cateva studii despre el.

Prefectul deschide condica

Urmatoarea pagina e de fapt prima din istoria Bufnitei, cea a inaugurarii cu fast a localului, petrecuta in 15 mai 1937.
Prefectul de atunci al Clujului, Eugen Dunca, a scris cateva randuri frumoase, care reflecta o realitate a vremii: “Felicit pe initiatorii acestei admirabile idei de a se complecta un gol de mult simtit in Clujul nostrum romanesc: loc de deschidere in cadrele atat de frumoase ale artei romanesti inspirata de motive populare”.

Clujul sa strige: Vivat Viata!

Urmeaza adevarate autografe colective pe cate o pagina, in care regasim semnatura lui Ion Zamfirescu – profesor de filosofie al Regelui Mihai, profesorul Mihai Serban – fondator al agronomiei moderne din Romania sau Horia Stanca - om de cultura faimos in epoca, ziarist la Tribuna, frate al poetului Radu Stanca. Multi invitati ai localului isi scriu urarile si impresiile in versuri.
Te-ai botezat cu hramul, Ce poarta-ai a noptii pazitori, De-ar da Domnul sa fii hanul, Cu chefuri pana-n zori scrie cetateanul Ghilezan pe pagina cu inaugurarea.
Un alt jurnalist, Aurel Buteanu, cel care mai tarziu va fi directorul Nationalului clujean, scrie ca “Bufnitei ii urez multe nopti albe…”.
Chiar a doua zi dupa inaugurare, D. M. Pitar noteaza: Localul sa va fie plin. Cu lume. Bunatati si vin, Sa curga pana dimineata Clujul sa strige “Vivat viata”.

Reteta de succes a Bufnitei: specificul romanesc

Multe din impresii au in centru bucuria de a vedea spirit romanesc in amenajarea localului, poate si ca ecou al unirii Transilvaniei cu Romania, petrecuta relativ recent in epoca.
“Traiasca Romania mare!”, scrie un client care s-a iscalit Napoleon.
Totusi, Clujul cosmopolit se reflecta din plin in condica. Multe din impresii au fost notate in limba maghiara, germana. Se regasesc si  impresii in engleza, in araba, indiana sau japoneza.

Universitarii petreceau cu politicienii

Au semnat in caietul localului si personalitati ale culturii maghiare, cum ar fi Tamasi Aron sau Zilahy Lajos. Au mai petrecut la Bufnita ministrul de Externe Mihail Manoilescu si Florian Stefanescu-Goanga, lider al liberalilor, rectorul universitatii clujene. Dintre universitarii clujeni ai vremii, au semnat in condica Sextil Puscariu, Ion Lupas, Nicolae Draganu. Notele lor se afla pe aceleasi pagini cu ale unor politicieni ca prefectul Dunca, socialistul Ion Flueras sau Vasile Constantinescu.

Portative si scheme de fotbal

Poate cea mai surprinzatoare semnatura e cea a lui Lucian Blaga, care se pare ca a avut o seara de distractie in local alaturi de sotia Cornelia, de pictorul Tase Demian si de gazetarul si criticul literar Ion Chinezu. E consemnata la catastif si functionarea la Cluj a FRN - Frontul Renasterii Nationale, structura creata de regele Carol I pentru a ingloba toate partidele politice. Publicistul Alexandru Badaluta a iscalit in caiet cu ocazia unei consfatuiri a FRN in calitate de director in Ministerul Propagandei. Se regasesc intre note personalitati ale vietii sportive sau muzicieni, care au desenat portative. Se poate descifra chiar componenta si dispunerea pe teren a echipei de fotbal din Szeged.

Marile ziare ale lumii salutau noua Romanie democratica

Clujul era vizitat in acei ani de lume din toate colturile lumii. O dovedesc paginile condicii Bufnitei, intestate cu semnaturi ale membrilor Hindu Ballet, Bishop Popovici din Washington a semnat in augut 1937, o delegatie de politicieni englezi, coordonata de senatorul I. I. Niculescu si un consilier de la Interne, baletul din Florenta, echipa de fotbal F. C. Kispert. Japonezul Hiroshi Kitamura si-a marcat trecerea prin Bufnita in 5 iulie 1940. In 16 octombrie 1941 au iscalit in condica ziaristi de la Tribuna si Evite Stampa din Roma, Corriere de la Sera si Popolo d'Italia din Milano. In 26 noiembrie 1946 au trecut ziaristi de la L’Humanite, Daily Worker si Chicago Defenser.
“Vive la Nouvelle Roumanie Democratique”, se incheie sirul de semnaturi ale gazetarilor.

Gloria s-a sfarsit la targul de vechituri

Ultimele pagini ale caietului au din ce in ce mai putine note. Aflam ca pe primul proprietar al Bufnitei in chema Avram si urmatorul era un anume Bolyas Denes, care i-a si inchis activitatea prin 1948. “Propunem lui Bolyas Denes sa deschida un local demn de invidia lui Darwas, bunaoara”, sugerau in 1956  un grup de reprezentanti ai CEC-ului. Este ultima insemnare din jurnalul vietii artistice si cultural a Clujului din acei ani. Condica a fost cumparata cu cativa ani inainte de ’89, de pe Oser, de clujeanul Mircea Bandea. “El avea multe colectii, de medalii, timbre, vechi actiuni ale bancilor si multe altele. A gasit Cartea de impresii a Bufnitei la targul de vechituri si a cumparat-o, foarte ieftin”, a explicat Mircea Popa.

Monica Vita Dulci, in ruina

Casa care a gazduit Bufnita este acum o darapanatura parasita din centrul Clujului, pe strada Samuil Micu, nr. 8. Are 7 ferestre si o pivnita de vinuri de la care s-a pastrat inca o frumoasa usa solida la strada. A ramas si firma societatii care a functionat pana nu demult acolo, Monica Vita Dulci.
“Aici se faceau o data prajiturile pentru cofetariile din oras. Imi amintesc foarte clar ce frumos mirosea a vanilie si zahar ars cand treceam pe langa ea”, a marturisit scriitorul clujean.
Daca te uiti pe gaura cheii, vezi geamuri sparte, gunoaie si simti miros de putregai prafos. Laboratoarele cu minuni dulci si-au inchis portile de mult, vecinii septuagenari de pe strada nu isi amintesc de Bufnita, nu mai stie nimeni cati dintre musterii cu nume sonor au indurat chinuri in inchisorile comuniste sau cine ar fi acum proprietarul cladirii. Impresiile si semnaturile lui Lucian Blaga, Charles Lindbergh si Sextil Pucariu, se afla insa inchise intr-o capsula a timpului din Clujul interbelic, in apartamentul modest si fara telefon al unui colectionar din cartierul Grigorescu, salvate de pe Oser.

Comentarii

Bufnita interbe...

16.11.2013 17:46

[...] cum Ziar de Cluj a scris in aceasta vara, ministri, jurnalisti de la L’ Humanite, Corriere della Serra sau New York [...]

Adauga comentariu