Clujul din vis este o campanie prin care incercam sa aratam cum ne-ar placea sa arate Clujul. Sa aratam exemple pozitive din alte tari sau chiar din Romania, pe care autoritatile clujene ar putea sa le urmeze.
Resturile pe care clujenii le arunca la tomberon se pot transforma in milioane de euro – e nevoie doar de putina vointa pentru ca acest lucru sa se poata intampla. Colectarea selectiva a deseurilor nu este un moft al celor care militeaza pentru salvarea planetei, ci un business pe care alte tari l-au inteles si au reusit sa-l dezvolte in beneficiul lor.
„La ora actuala se recolecteaza si se recicleaza doar deseurile de la tomberoanele de colectare selective, nu si cele de la groapa de gunoi. Deseurile organice aruncate la un loc cu sticla, plasticul sau hartia le fac pe acestea aproape inutilizabile. De aceea e important sa colectam separat deseurile organice de cele reciclabile”, spun reprezentantii Rosal.
E important, insa nu si practicat. In judetul Cluj, colectarea selectiva a deseurilor e de 1%, fata de 18% cat este nivelul care ar trebui atins, potrivit reglemetarilor europene de mediu.
„Peste cinci ani, eu cred ca vom ajunge sa ne laudam la acest capitol. Clujul o sa se alinieze cu orasele din Occident, campioane la colectarea selectiva. O sa mai fie si exceptii, totul depinde de oameni si de educarea lor in acest domeniu”, spune Korosfey Sandor, directorul executiv al Asociatiei Ecologiste Floarea de Colt.
De aceeasi parere este si Sergiu Hossu, directorul firmei de salubritate Rosal, care spune ca orasul nostru se indreapta cu pasi relativ repezi spre implementarea unui sistem adevarat de colectare selectiva.
„Clujenii nu sunt invatati cu asa ceva. Incercam, din 2010, sa-i educam in acest sens, iar diferentele se vad de la an la an, dar ca sa ajungem la nivelul oraselor din Occident mai trebuie sa treaca vreo 5 ani. Noul complex ecologic ce se va deschide in acest an va ajuta foarte mult, pentru ca vom avea finalitate. Ce se ia acum de la punctele gospodaresti si din clopote trebuie resortat, iar o rampa mare ne va ajuta foarte mult in acest sens”, a spus Hossu.
Modele din alte tari
Colectarea deseurilor reciclabile, transformarea lor in materii prime secundare si valorificarea acestora reprezinta o afacere profitabila in intreaga lume.
In Polonia, oamenii au inteles ca respectarea unor norme de civilizatie ii poate ajuta sa-si suplimenteze bugetul familiei. Aici, cetatenii recicleaza selectiv si fac bani frumosi de pe urma acestui fenomen – resturile menajere colectate selectiv de fiecare gospodarie sunt vandute firmelor colectoare. O tona de doze de aluminiu este valorificata cu 1.000 de euro.
In Belgia, cetatenii au cate o punga de gunoi pentru fiecare categorie de resturi. O data la doua saptamani, masina de gunoi culege pungile impartite pe diferite culori, in functie de continut. Iar gunoierii sunt vigilenti; daca intr-una dintre pungile pentru hartie, de exemplu, a fost aruncata sticla, angajatii firmei de salubritate nu iau gunoiul, iar cetateanul mai are de asteptat doua saptamani pana la urmatoarea ridicare. Asta pe langa faptul ca risca amenzi imense, de sute de euro.
La noi, totul e pe hartie
Pana in momentul de fata, legislatia romaneasca prevede amenzi intre 600 si 1.000 de lei pentru persoanele care dispun de un sistem de colectare selectiva si nu il folosesc. Amenzile se aplica si pentru agentii economici care nu separa deseurile: ei pot fi sanctionati cu sume cuprinse intre 10.000 si 25.000 de lei. Cu toate acestea, colectarea selectiva se face mai mult pe hartie decat in sacii de gunoi.
sursa foto: www.bestfm.ro