Cand nu e un oras de cinci stele, Clujul e un oras al vandalilor. Un oras in care prea putini respecta regulile de bun simt sau chiar legile. Parcheaza pe unde ii taie capul, blocheaza accesuri in institutii si spitale, nu dau doi bani pe biciclisti si lasa in urma gunoaie si dejectiile cainilor. Cand ii chinuie talentul, se exprima pe cladirile istorice, proaspat reabilitate. Este o latura a Clujului cu care nu se lauda administratia locala, dar nici nu se straduieste prea tare sa o repare.
Sa parchezi pe pista de biciclisti este, deja, o practica des intalnita in orasul de cinci stele Cluj-Napoca. Sunt marcate cu rosu, deci imposibil sa nu fie observate de soferii nesimtiti. Din pacate, insa, pentru multi dintre ei, sa fii biciclist este de domeniul fantasticului. In acceptiunea lor, cei care aleg sa circule pe doua roti sunt un fel de omuleti extraterestri, care au venit sa le invadeze spatiul. Strada e a lor, ei au fost primii aici, isi spun in gand, in timp ce isi aseaza, nonsalant, masina, de-a lungul pistei proaspat trasate. E un razboi nesfarsit purtat de regii asfaltului cu “hipsterii”, care “n-au alta treaba decat sa iasa cu bicicleta din casa”. Din aceeasi categorie, fac parte chiar si pietoni: mamici ce imping carucioare fix pe acel spatiu, de un metru si ceva, care incadreaza pista de biciclete. In mintea lor, pe acolo ar trebui sa circule, batrani care-si poarta plasa de la piata. E un fel de trotuar mai ingust, marcat cu rosu, special pentru ei.
O alta categorie de “marlani urbani” sunt soferii care parcheaza pe unde apuca, dar mai ales parintii care, ascunsi dupa scuza “am venit sa-mi iau copilul de la ore” ocupa trotuarele din fata scolii. Se intampla la fiecare scoala “de top” din centrul orasului. Opresc masinile in mijlocul drumului, in ciuda claxoanelor insistente, ocupa jumatate de banda sau parcheaza de-a lungul trotuarului. Ei nu se considera soferi, ci parinti privilegiati, care au dreptul sa incurce tot traficul din oras, pentru a-si astepta copilul la poarta scolii.
Sa fii crescator de caine nu inseamna sa uiti de bun simt, atunci cand iesi cu el la plimbare. Sunt multi clujeni care, pur si simplu, se uita urat atunci cand vad un patruped, chiar si dus in lesa sau cu botnita. Aversiunea lor, este, cumva, de inteles, pentru ca multi stapani de animale nu au bunul simt de a strange dupa cainii lor. Asa se face ca in parcuri si pe trotuare este plin de dejectii de animale. Ei, iubitorii de animale, sunt cei mai vocali atunci cand vine vorba sa isi ceara drepturile: vor spatii pentru caini, vor sa circule cu mijloacele de transport impreuna cu patrupedul, vor sa fie acceptati si respectati. Pe buna dreptate. Cu toate acestea, pentru multi dintre ei este injositor sa strangi dejectiile dupa animal. Sa speram ca sanctiunile din noul regulament de crestere a animanelor vor fi si aplicate, la Cluj-Napoca. Acesta prevede amenzi intre 400 si 600 de lei, pentru cei care nu curata dejectiile in urma cainilor.
Cand au inspiratie, clujenii scriu. Si nu cu pixul pe foaie, asa cum face orice prescolar cu porniri artistice, ci cu spray-uri pe pereti. De preferat, peretii unei cladiri istorice, prospat restaurata. Mesajele lor, neaprobate de altii, sunt taiate si completate dupa bunul plac al vandalilor. Pentru ca politistii nu au reusit sa prinda pana acum decat doi astfel de infractori. In aceeasi minte de copil la pubertate se afla si ultrasii galeriilor CFR Cluj si U Cluj, care nu se lasa mai prejos, si simt nevoia sa isi demonstreze dragostea pentru echipa preferata pe orice bucata de roca le iese in cale. Pe strada Horea, toate cladirile sunt mazgalite dintr-un capat in altul si doar pe cladirea Camerei de Comert si Industrie Cluj sunt sapte opere de arta diferite. De fapt, aproape nicio cladire istorica din oras nu a scapat de mazgaliturile fara rost si sens ale napaditilor de inspiratie. Si daca sa scrii pe cladirile proaspat reconditionate nu e o exprimare destul de libera a “artistilor” clujeni, atentia acestora se indreapta in ultima vreme catre statuile orasului.
Foto: Tiberiu Matei
Mathias Rex si calul sau din Piata Unirii au fost pictati, impopotonati, acoperiti si murdariti de mai multe ori in ultimii ani, chiar sub nasul vigilent al camerelor de supraveghere ale Politiei Locale. Cu toate acestea, niciun autor banuit de prea multa expresivitate in spatiul public nu a fost prins pana acum. Ultima astfel de ilegalitate a fost comisa in prag de Untold, atunci cand spatele calului si soclul de piatra au fost vopsite cu vopsea maro.
Aparatele de ticketing din Cluj-Napoca sunt, se pare, un alt motiv de suparare pentru locuitorii urbei de cinci stele. De cand au fost montate si pana in momentul de fata, trei astfel de aparate au fost vandalizate de clujenii molcomi – doua dintre ele aproape de centrul orasului. Asta in conditiile in care sistemul a costat municipalitatea nu mai putin de 27 de milioane de lei.
Cea mai buna dovada a proastei cresteri, a “taranismului” clujenilor sunt gunoaiele. Deseurile sunt peste tot. Clujeanul ghiolban este cel care se fandoseste cand simte fum de tigara intr-un local, dar tot el este cel care arunca pe jos mucul de tigara sau guma de mestecat.
Se arunca, insa si ambalaje, deseuri mai voluminoase in locurile nepermise. Multi nu se obosesc sa mai mearga pana la punctul gospodaresc cand isi scot gunoiul menajer din casa si prefera sa puna sacii langa cosurile de gunoi de pe strada. Ii reazema de stalp, pentru ca, evident, nu au cum sa incapa in cosurile destinate mucurilor de tigara de pe jos si ambalajului de la cornul cu ciocolata aruncat peste gardul viu.
Clujeanul “taran” e cel care se plange ca nu sunt suficiente cosuri de gunoi in oras, dar tot el e cel care le rupe noapte de noapte. Evident nu este prins niciodata, “eficienta” sistemului de supraveghere video si “competenta” autoritatilor sunt dovedite inca o data.
Dar gunoaie nu sunt doar pe strazi, ci si in Somesul mult iubit si aparat acum o saptamana de ecologisti. Raul colcaie de gunoaie, dar nu vei vedea niciodata un clujean ghiolban sa mearga intr-un week-end sa adune din deseurile pe care cel mai probabil tot el, sau altii ca el, le-au produs.
Nu scapa de comportamentul de “taran” nici imprejurimile orasului. Pe timp de vara Fagetul este plin de gunoaiele amatorilor de gratare. Din pacate de cele mai multe ori acestea acolo si hiberneaza, iar primavara se mai depune un nou strat pe ritmuri de manele.