Clujul, condus de barbati. Femeile nu detin functii-cheie in institutiile publice

Clujul este condus de barbati, daca e sa ne luam dupa cei care detin fraiele institutiilor publice. De la administratia locala la cea judeteana, de la marile investitii publice ale orasului si pana la serviciile deconcentrate, toate au pe usa de intrare o pereche de pantaloni sau o sageata masculina. O caracteristica a unei societati dezechilibrate, aflate in tranzitie spre o cultura democratica.

In Primaria Cluj-Napoca, majoritatea posturilor de conducere sunt ocupate de barbati. Avem un singur viceprimar femeie, prima de pana acum, in persoana Annei Horvath. In Consiliul Local, din 27 de consilieri locali, doar trei sunt femei.

Aceeasi situatie o regasim si in Consiliul Judetean: in tot forul avem doar trei femei.

In schimb, la aceeasi institutie publica putem observa ca femeile detin functii-cheie in segmentul Executiv, conducerea serviciilor fiind dominata de femei: Gazsi Rodica Felicia la Resurse Umane, Dorina Maier la Bugetul local, Cristina Schiop la Serviciul Financiar Contabil, Daniela Neamtu la Managementul Unitatilor de Asistenta Medicala.

Cat priveste deconcentratele, sunt dominate de barbati, cu putine exceptii. Din 30 de functii de conducere ale serviciilor deconcentrate, doar cinci sunt ocupate de femei: Dorina Duma la Directia de Sanatate Publica, Viorica Zlati la Agentia pentru Plati si Inspectie Sociala, Mona Barbul la Directia Regionala Vamala Cluj, Mariana Maier la Oficiul Judetean pentru Finantarea Investitiilor Rurale si Emilia Negrila la Directia Regionala de Statistica.  

Si societatile sau regiile subordonate Primariei si Consiliului Judetean Cluj sunt conduse de barbati. La Drumuri si Poduri Judetene Cluj SA director este Calin Platon, la Compania de Transport Public Cluj, il avem pe Liviu Neag, la Regia Autonoma a Domeniului Public este director Ion Pantelimon, SC Cluj Arena SA este condusa de Radu Ratiu, iar societatea care administreaza Sala Polivalenta este condusa de Constantin Raduta.
Exemplele pot continua si aceeasi regula generala o regasim toate institutiile publice.

Aceasta dominatie patriarhala este caracteristica a unei societati aflate inca in tranzitie, nesanatoase, este de parere sociologul Vasile Dancu.

“Barbatii conduc societatile dezechilibrate, aflate in tranzitie spre o cultura democratica, spe o cultura pluralista. In Romania si in majoritatea tarilor care provin din sisteme in care a fost o hegemonie ori a unui partid, ori o dictatura, sa zicem, pluralismul social se naste foarte greu. Sunt societati, in general, unde barbatii au o cvasimajoritate a functiilor, si atunci aceasta structura sociala se reproduce, in general. La noi a patruns destul de greu aceasta tendinta, si aici sunt doua cauze.
Una dintre cauze este faptul ca vorbim de un sistem in care dominatia masculina este reprodusa in toate domeniile. Pe de alta parte, si femeile participa insuficient la aceasta batalie pentru a ocupa pozitii importante in administratie. La noi exista partide, cum este PSD, de exemplu, care a impus la un moment dat prezenta pe liste a minim 25% femei, dar era destul de greu de gasit, pentru ca nu era o competitie pentru asta”, puncteaza sociologul.

Cele mai dezvoltate administratii publice, conduse de femei

Ca si contraexemplu, arata Dancu, cele mai dezvoltate tari sunt conduse de femei.

“Eu cred ca, daca luam exemplu tarilor nordice, in jur de 70% din administratie este ocupata de femei. Administratiile din tarile nordice sunt cele mai peformante din lume si sunt conduse de femei. Exista argumente pentru asta. Femeile sunt conducatorii economiei domestice, se ocupa de educatie, de sanatate, de familie, de cresterea copiilor, de segmentul social. Sunt cele mai pregatite din punct de vedere tehnic, plus o anumita sensibilitate pentru zona aceasta”.

Totusi,  administratia noastra nu este pregatita pentru inversarea proportiilor.

Lucrul acesta se va schimba in timp, dar nu foarte repede, mai crede sociologul. Totusi, studiile demografie si sociologie arata ca, deja, proportia celor care termina studii superioare in Romania este de peste 60% femei – in unele domenii chiar 70% femei.

“Incet-incet, observam ca barbatii pierd. Termina tot mai putini dintre ei studii superioare, asta inseamna ca se vor indrepta tot mai mult spre meserii mai degraba manuale decat spre meserii care necesita studii superioare. Asta inseamna ca, in viitor, tehnocratii si managerii sistemelor vor fi, mai degraba, femei decat barbati. Insa, mai trebuie sa treaca ceva apa pe Somes pana atunci”, a conchis sociologul Vasile Dancu.

Claudia Anastase este o exceptie de la regula. Ea este una dintre prezentele feminine din Consiliul Local Cluj-Napoca si conduce Transelectrica Cluj. Pentru a ajunge aici, insa, a fost nevoita sa munceasca de zece ori mai mult decat un barbat.

“As fi avut tendinta, in urma cu ceva vreme, sa va spun ca nu este foarte greu, pentru ca femeile care fac ceva, femeile care isi asuma sa conduca, sa administreze, au tendinta sa considere ca detin un arsenal intreg de argumente convingatoare pentru asta. Nu e chiar asa. Probabil, datorita conjuncturilor in care ma situez adesea, ma pot declara in acest moment ca este un pas mult mai greu decat pentru barbati.
De ce? Poate datorita prejudecatilor, poate datorita traditiei, poate datorita unei anumite perioade din istoria noastra recenta, in care rolul femeii a fost prezentat adesea intr-o forma nociva. Probabil, pe undeva, a fost si o stare pe care o pot explica frumos, o oarecare retinere a femeilor in a incerca sa-si arate potentialul firesc.”, spune Anastase.

Ea vorbeste, in primul rand, de principala bariera pe care ar trebui sa o depasim: mentalitatea. Aminteste si de pozitionarea excesiva, neserioasa, a femeii inclusiv in mass-media.

“Femeia e plasata mai mult in zona neserioasa, in zona de design, si mai putin in cea de cunostinte, inteligenta, veleitati de conducator.  Cred ca este un fenomen pentru care intreaga societate are o parte de vinovatie. Poate era necesar sa parcurgem aceasta etapa, in care exista o oarecare rezerva fata de femeie”, spune ea.

Daca in domeniul privat lucrurile incep sa se schimbe, nu acelasi lucru putem spune despre cel public.

“Segmentul privat ar avea chiar rolul de motor in a antrena o mai mare deschidere a societatii fata de femeie, chiar si in instituiile publice. Daca pana in urma cu ceva vreme nu ma puteam declara feminista, intre timp am devenit. Nu feminista in termeni de razboi, ci in termeni de argumente si stari naturale care ar trebui create pentru femei, pentru ca acea latura empatica a femeii, imaginatia si devotamentul fata de orice cauza in care se implica ar trebui sa le usureze drumul spre rolul de conducator, pentru ca ar fi chiar spre binele societatii”.

 

Comentarii

mitica

02.06.2015 15:44

"O caracteristica a unei societati dezechilibrate"De cand faptul ca femeile ar trebui sa ramana la cratita e un dezechilibru?Terminati cu stereotipurile astea de 2 bani intre femei/barbati, care vor sa se afirme pot.

Radu

02.06.2015 22:56

Concluzii de 2 bani!... Un articol feminist sustinut de un sociolog comunist manipulator de sondaje! Femeile pot ajunge in orice pozitie daca sunt capabile. Depinde doar de ele. Nimeni nu le opreste!

Adauga comentariu