La sfarsitul anului 2012, in judetul Cluj existau 44 de produse traditionale atestate, inregistrate de 7 agenti economici. Un an mai devreme, in judetul nostru erau doar 9 produse originale inregistrate, concepute dupa retete traditionale. In aceeasi perioada, insa, adica in urma cu mai bine de un an, in Sibiu erau inregistrate proximativ 450 de astfel de produse.
Directorul executiv al Directiei Agricole Cluj, Iuliu Suatean, a declarat ca produsele traditionale reprezintă o oportunitate importanta pentru producatorii clujeni, cu atat mai mult cu cat fiecare produs este insotit si de o poveste proprie. Potrivit lui Suatean, tocmai aceasta istorie a produselor traditionale le face mai atractive. Cu toate acestea, judetul nostru este codas la capitolul traditie inregistrata.
„Noi nu am avut procesatori care sa porneasca pe partea de traditie. Pentru a inregistra aceste produse, trebuie mers pe specific. Sibienii au avut o traditie in a procesa; noi n-am avut firme care sa lucreze in regim traditional. Daca mergeti in piete, veti gasi gemuri si marmelade facute de mici producatori – care, desi sunt traditionale, nu si-au luat licenta”, spune seful Directiei Agricole.
Avem produse traditionale, dar nu sunt inregistrate. Cine pierde?
„Pierd micii procesatori, care nu sunt cunoscuti pentru ca nu au o deschidere buna. Tot ce trebuie sa faca este sa isi adune documentatia si sa intre in legalitate cu produsele lor; in legalitatea traditionala. Dupa asta, pot intra cu produsele in hipermarket-uri. Omul simplu de la piata nu poate face asta. In momentul de fata, piata a inceput sa ceara produse traditionale, noi, ca si consumatori, ne-am trezit mai tarziu. Eu, unul, m-as bucura sa se ceara cat mai mult”, mai spune Suatean.
Dintre produsele traditionale inregistrate in Cluj, cele mai multe fac parte din categoria „lapte si produse din lapte”. Preparatele originale din carne au aparut in abia in ultimul an. Sibiul se lauda, insa, cu produse traditionale din toate categoriile: carne, lapte, legume-fructe, panificatie si chiar peste. Sibienii au inregistrat chiar si retete originale de zacusca, dulceata, muraturi sau sirop.
„Cei de la Sibiu sunt mai buni decat noi, din asta au trait pana acum. Clujul e oras universitar, oamenii de aici nu se laudau pana acum cu produse traditionale, cu toate ca avem si fauna, si potential bun. Putem inregistra produse din fructe de padure, din ciuperci si o gramada de alte domenii. Pe termen lung, e bine sa investesti in astfel de produse, pe termen scurt e greu. Producatorii trebuie insa sa inteleaga ca asta e viitorul tarii”, spune fermierul Mircea Revnic.
Cantitate versus calitate
Pe de alta parte, Avram Fitiu, presedintele Cooperativei Agricole Cosul Taranesc, spune ca nu cantitatea produselor traditionale conteaza, ci calitatea lor.
„Din pacate, am jucat cantitativ la nivel national. Avem 4.000 de produse atestate la nivelul tarii, dar la nivel european exista doar cateva recunoscute. Pana acum, doar magiunul de Topoloveni, carnatii de Plescoi si inca unul sau doua produse au devenit brand traditional si asta pentru ca producatorii sunt putini si s-au asociat mai repede. Din cele peste 4.000 de produse, cel putin 30 ar trebui sa-si faca procesul de atestare la nivel european”, declara acesta.
Fitiu spune, insa, ca Romania va creste in urmatorii ani in acest domeniu. Chiar anul acesta, Federatia Nationala de Agricultura Ecologica va deschide un departament pe ramura traditionala – un sector pentru produsele traditionale, care vor primi 5 stampile de calitate – ecologic, traditional, local, montan si etic – pentru a fi recunoscute si la nivel european.
„Nu a existat un grup de producatori la nivel national care sa dezvolte acest sector. Acum se creaza un departament special, pentru a avea o informare unitara. Guvernul nu are timp sa faca asta, producatorii sunt pe cont propriu”, mai zice Fitiu .
sursa foto: www.finantistii.ro