Clujul, blocat în trafic. Boc: „Suntem pe traiectoria corectă”

Problemele cu care se confruntă municipiul Cluj-Napoca sunt cunoscute și recunoscute de toți actorii implicați. În fond, acestea au fost reconfirmate în ultima Ședință a Consiliului Civic Local, unde a fost dezbătută Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, un moment de bilanț negativ, de la care edilul clujean Emil Boc a lipsit, dar în care a fost dezbătut negru pe alb nivelul de implementare redus: peste 70% dintre obiectivele cuprinse în strategia clujeană de dezvoltare nu au fost atinse, iar acestea vizează lipsa soluțiilor pentru problema deșeurilor, pentru un oraș verde, traficul sufocant, nivelul nepermis de mare al poluării, haosul urbanistic, lipsa aleelor pietonale și a parcărilor, numărul insuficient al spațiilor specifice pentru traficul alternativ, precum pistele pentru bicicliști etc. 

CITEȘTE ȘICe am aflat din Ședința Consiliului Civic Local: peste 70% din obiectivele cuprinse în Strategia de Dezvoltare a Clujului nu au fost realizate, iar planul zace la sertar

Cu toate acestea, „strategia” pe care se bazează administrația locală pare a fi cu totul alta decât cea asumată în 2014 și rămasă la sertar. 

Deși problema poluării și a traficului infernal din Cluj-Napoca au devenit o prioritate, recunoscută de altfel și de administrația locală, Emi Boc consideră că ultimul raport lansat de Comisia de Prognoză, care plasează municipiul Cluj-Napoca în top, după București, reprezintă o confirmare a politicii corecte de dezvoltare a orașului. 

Astfel, edilul clujean s-a referit la faptul că raportul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză a reconfirmat poziția orașului de pe Someș în clasamentul național:

cel puțin în domeniul imobiliar, Cluj-Napoca are întâietate, astfel încât valoarea unui mp este plătit cu peste 1.700 de euro, un preț imposibil și nepermis de mare. Un cost ce ne asigură poziția în top, dar face imposibil accesul populației la dreptul la propria locuință. 

(Bunăoară în colonia Borhanci, unde au fost înregistrate alunecări de teren, un apartament de cca 40 mp costă cca 108.000 euro – un lux într-o zonă subdezvoltată cu care municipiul se poate mândri pentru poziția de top din raportul Comisiei de Prognoză). 

Evident, acest aspect reprezintă încă un motiv de laudă pentru edilul clujean Emil Boc care, bazându-se pe datele statistice (ce ne mai plac procentele și hârtiile!) apreciază că municipiul pe care-l administrează se află pe o traiectorie corectă: cu tot cu trafic și cu haosul imobiliar luate la pachet. 

„Comisa de Prognoză a reconfrimat Clujul, din nou, ca fiind primul după București, la toate capitolele... 

Ne aflăm în fruntea tuturor județelor, ceea ce reconfirmă ascensiunea Clujului din ultimii ani și că suntem pe traiectoria corectă pe baza strategiei pe care o avem de a susține cele mai importante motoare de dezvoltare, pornind de la inovare și IT, dar și partea de servicii, pe toate componentele, combinate cu partea de industrie pe care o avem în oraș.  

Susținerea dimensiunii verde, nepoluant, calitatea vieții, a spațiului urban, a parcurilor, a transportului public nepoluant toate aceste lucruri au creat la Cluj un ecosistem, dacă pot să folosesc acest termen, care nu l-a avut niciodată acest oraș”, a declarat Emil Boc la un post de radio local. 

„Care l-a avut” sau „PE care l-a avut” nici nu mai reprezintă o problemă, întrucât termenul de „ecosistem” folosit de edilul clujean este cât se poate de impropriu în acest context: cu tot cu transportul public nepoluant, o temă preferată a administrației locale, nivelul de poluare din Cluj este dincolo de limita admisă.

CITEȘTE ȘIScrisoarea unui clujean pentru autorități: „Vă place nivelul de poluare atins de orașul nostru?”

Iar lipsa parcurilor și a spațiului verde se reflectă direct asupra calității vieții. Din păcate, acest concept a devenit o simplă formulă uzitată de administrația locală fără a beneficia și de acoperire în acest sens. 

CITEȘTE ȘINivelul de poluare din Piața Mihai Viteazul depășește de 4 ori limita admisă: 119 micrograme la trecerea de pietoni. Din 4 stații de monitorizare în Cluj, funcționează doar 2 VIDEO

Dar pentru că strategia de dezvoltare a Clujului a fost reconfirmată de Comisia de Prognoză, administrația locală este preocupată deja de proiectele de anvergură: 

„Evident că ne uităm la proiectele mari ale Clujului, precum metrou, centură metropolitană, tren metropolitan, care să deschidă o nouă eră de dezvoltare a Clujului așa cum atunci când am făcut autostrada Transilvania, Centura Vâlcele – Apahida sau prelungirea Bdului Muncii, au trecut Clujul la un alt nivel de dezvoltare și iată, culegem roadele peste ani a acestui proces de modernizare.

După cum politica de calitate a vieții, a ceea ce a însemnat și dimensiunea culturală, și dimensiunea artelor creative, și dimensiunea unui oraș vibrant, dinamic, bazat pe tineri... am dus Clujul la un alt nivel. 

Acum, evident, preocuparea noastră este trafic, trafic, trafic, este prima prioritate”, a precizat Boc. 

De bună seamă, Centura Vâlcele-Apahida, cu o lungime de 23 km, realizată cu jumătăți de măsură, reprezintă o realizare incontestabilă...

CITEȘTE ȘIZidul de sprijin al centurii Vâlcele - Apahida s-a prăbușit fix în luna recepției. Nici măcar nu se știe cine trebuie să facă lucrările de reparații

Iată poate de ce acum culegem roadele: municipiul Cluj-Napoca s-a dezvoltat atât de armonios în ultimii 10-12 ani, de când administrația locală este coordonată de către Emil Boc, încât „prima prioritate” (un pleonasm ieftin) a devenit traficul. 

Acest rezultat direct al dezvoltării haotice și fără căpătâi a municipiului Cluj-Napoca rămâne neobservat. Chiar dacă este încercat zilnic de sute de clujeni. În schimb, suntem mândri că am pus iarăși Clujul pe hartă. 

 

Adauga comentariu