Clujenii mai pot vota doar până la finalul acestei săptămâni cele 20 de propuneri eligibile pentru bugetarea participativă din acest an, un proiect al Primăriei care, din 2013 până acum, a adus în spațiul public cele mai năstrușnice inițiative. Ieri v-am prezentat propunerile „amuzante” de anul acesta:
În timp ce Primăria ne bagă pe gât metrou, clujenii cer, prin Bugetarea Participativă, avioane
Teoretic, procesul de bugetare participativă ar trebui să îmbunătățească vestita calitate a vieții din oraș, prin propuneri venite de la cetățeni, implementate ulterior de către municipalitate, cu fonduri din bugetul local. Prin propunerile lor, clujenii ar trebui să își definească prioritățile, obiectivele de investiții de care au nevoie pentru o viață mai bună.
În 2021, unele inițiative din cadrul bugetării participative ar fi trebuit să fie implementate deja, sub formă de servicii și infrastructură publică de care locuitorii orașului ”smart”, de 5 stele, să se bucure în mod firesc.
Unul dintre proiectele propuse acum cere nimic altceva decât „iluminat stradal”.
„Pe strada Ghimeșului nu există iluminat stradal”, scrie Tiberiu Mihai Bucur, care estimează că această inițiativă ar costa 10 000 de euro. O nimica toată pentru Clujul care se înhămează la un proiect de metrou de 2 miliarde de euro!
De ce ar trebui sprijinit/implementat proiectul?
„Deoarece într-un oraș smart să nu ai lumină pe timp de seară mi se pare foarte ciudat”, argumentează inițiatorul.
Și mai ciudat e să nu existe iluminat stradal pe această stradă, pe care primarul recent a inaugurat, cu surle și trâmbițe, un bloc de locuințe sociale.
Citiți și:
Un alt proiect propune „mobilier urban”. În timp ce în Centru avem băncuțe inutile cu USB, în cartiere nu sunt de niciunele!
„Doresc mai multe bănci în cartierul Grigorescu, pe spații publice. În special pe strada Hațeg 11 la bloc S3 scara 1 și vizavi de Panemar Hațeg.
Pentru că în cartier și în zona respectivă sunt multe persoane vârstnice, care se deplasează cu cârje și baston sau chiar în cărucioare. Cândva a fost amenajat din proprie inițiativă, niște bănci și scaune neconforme, care ulterior au fost desființate de reprezentanții Primăriei din cauză că nu erau estetice. Pe acel loc încap 2-3 banci”, scrie Irina Goga, inițiatoarea proiectului estimat la un cost de 1500 de euro.
Andrei Gabriel Călin cere „mini scene culturale”, un proiect evaluat la suma de 5000 de euro.
De ce ar trebui sprijinit/implementat proiectul?
„Absența divertismentului pietonal; contribuie la imaginea orașului.
Artiștii stradali s-ar putea bucura de locuri de mici dimensiuni, ca niște scene, în care pot lua naștere mici concerte ad-hoc. Ținând cont de lipsa de atenție acordată acestui subiect, probabil că ar fi o idee bună pentru a încuraja artiștii să se afișeze și să aducă o atmosferă mai jovială, cu muzică live, în rutinele oamenilor. Când nu sunt utilizate pentru muzică, acestea ar putea fi rezervate pentru mini-expoziții culturale sau alte momente artistice. Pentru moment, niște umbrare mici cu un perimetru delimitat și o sursă de curent ar putea fi un început promițător. De asemenea, s-ar putea lua măsuri legate de aspectele legale ale acestui obicei”, motivează inițiatorul proiectului.
În orașul care avea veleități de Capitală Culturală Europeană a Culturii 2021, infrastructura culturală ar fi trebuit să fie deja foarte bine pusă la punct. Infrastructura culturală, nu doar cea festivalieră!
Răzvan Radu propune un proiect mai costisitor: 150 000 de euro pentru „Parcul Detunata – centru de comunitate”.
Parcul Detunata, „modernizat” în 2011, reflectă paragina Clujului anului 2021, după cum a scris Ziar de Cluj în primăvara acestui an.
Detunata are un aspect bacovian, mai ales în zonele modernizate de Primărie pe bani publici, în urmă cu un deceniu.
Radu Răzvan propune:
„- Înnoirea foișorului existent cu unul din lemn
– Finalizarea dotării amfiteatrului
– Crearea unui al doilea foișor (din lemn) în zona meselor din vecinătatea primului
– Amenajarea accesului dinspre latura cu SCH spre Primăria Cartier Gheorgheni
– Dotarea cu coșuri de gunoi metalice acoperite cu material lemnos, pentru o armonie cu aspectul natural
– Dotarea zonei de relaxare (Promenada cărților) cu mese noi (prin înlocuirea celor deteriorate)
– Dotarea cu cel puțin două toalete publice moderne, racordate la rețeaua de apă și canalizare, cu acces securizat
– Mai multe cișmele cu apă potabilă (momentan există una singură)
– O fântână arteziană (în funcție de cost).”
În Clujul anului 2021, în care primarul Boc bate monedă pentru realizarea metroului, clujenii cer, pe bună dreptate, toalete publice, cișmele și coșuri de gunoi în parcuri.
„Nu există nicio toaletă publică adecvată, la o suprafață totală de cca. 10 hectare (doar una de tip temporar, neracordată la utilități)”, mai scrie inițiatorul proiectului, care atașează și o fotografie cu toaleta din parc:
Înainte de a săpa pentru gurile de metrou, poate nu ar strica să săpăm la Cluj măcar câte o budă turcească!
Mira Anisiu propune „Parcul Iuliu Prodan accesibil și primitor pentru toți cetățenii”, o inițiativă pentru a cărei implementare estimează că ar fi nevoie de 100 000 de euro.
„Aleea circulară este complet degradată, pavată cu pietriș mare desprins, năpădită pe alocuri de iarbă. Parcul este inaccesibil persoanelor cu dizabilități și foarte greu accesibil cărucioarelor pentru copii”, explică inițiatoarea, care cere:
„Refacerea aleii circulare și pavarea acesteia, astfel încât să fie la nivelul municipiului Cluj-Napoca, eventual cu soluții similare celor propuse pentru Parcul Central, pentru a rezolva în mod durabil deplasarea în parc.
De la intrare spre stânga, pe cărarea de picior existentă, crearea unui drum îngust de aproximativ 1 m fără trepte, care să permită accesul unui cărucior pentru copii/ persoane cu dizabilități, pe toată porțiunea orizontală.
Crearea drumului de întoarcere în paralel cu primul, astfel încât toate persoanele să se poată bucura de o plimbare în parc.
Instalarea a două cișmele cu apă potabilă, de fiecare parte a intrării.”
Așadar, clujenii cer prin bugetarea participativă rezolvarea problemei „buzii din fundul curții orașului” – iluminat stradal, parcuri decente, toalete publice, cișmele, mobilier urban. Lucruri care ar trebui să existe deja în Clujul care, potrivit declarațiilor primarului Boc, oferă „cea mai bună calitate a vieții”.