De la mii de angajati la 380, de la profit substantial la pierderi si datorii de milioane. Cu toate acestea, conducerea fabricii de incaltaminte Clujana nu doreste intrarea in insolventa, posibilitate vehiculata de Consiliul Judetean, actionarul majoritar al fabricii, pentru blocarea datoriilor care se ridica la 1,4 milioane de euro. Planul celor de la Clujana este sa renunte la intermediari, sa nu mai lucreze doar in regim lohn si sa exporte produsul finit, pentru un profit mai mare.
“Ah, mergeti la fabrica, nu la spital?”, se mira taximetristul. “Nu mai este ca pe vremuri, 5.000 de angajati erau la Clujana. Toata platforma asta de aici era plina de fete. Erau multe fete la Clujana, ne placeau, eu am lucrat chiar aici, la Unirea”, explica soferul carunt.
Lauda bocancii Clujana, odinioara celebri, acum prea putin cautati – Clujana si-a inchis mai multe magazine in Cluj din lipsa de vanzari.
“Nu oricum puteai sa iti iei pantofi de la Clujana, numai pe pile. Totul mergea la export. Eu am o pereche de bocanci, i-am cumparat prin ’93 si inca si acum mi-s buni, si cred ca m-or tine toata viata”, spune mandru batranul.
In Piata 1 Mai nu mai este zarva de altadata, cand mii de muncitori lucrau in fabricile din jur.
Majoritatea s-au inchis, iar la Clujana functioneaza doar o parte din vechiul combinat, redeschisa in 2004, dupa o pauza de 5 ani. Langa magazinul de pantofi de la parter este poarta de acces in fabrica. De cum deschizi usa alba de termopan simti mirosul de piele noua si de lipici, semn ca aici se fabrica pantofii Clujana. Si nu sunt deloc putini: 30-40.000 de perechi pleaca in fiecare luna din fabrica si ajung in strainatate.
Se repeta istoria?
Fabrica are o capacitate de productie 1.500 -1.600 de perechi la sectiile de cusut si in jur de 1.200 de perechi pe zi la cele doua benzi de talpuit. La orele amiezii, productia este in toi, majoritatea angajatilor sunt cu experienta si au fost reangajati in Clujana in 2004, dupa ce si-au pierdut locurile de munca in 1999, cand fabrica a intrat in faliment. Acum se tem sa nu isi piarda painea din nou, avand in vedere datoria mare pe care a acumulat-o fabrica in ultimii ani.
“Se tem, sigur ca se tem ca se inchide ca in ’99, dar speram sa vina comenzi si atunci totul se rezolva, sa ne redresam”, spune Liana Ignea, care a lucrat la Clujana aproape 40 de ani.
“Dupa atatia ani in care Clujana nu a mai fost in export si clientii care lucrau cu noi deja au imbatranit, brandul Clujana, la astia tineri, nu-i mai chiar asa cunoscut, nu mai are aceeasi greutate in piata libera, in concurenta cu atatia si atatia. Asta e problema, trebuie sa recucerim piata acuma”, spune ea plina de speranta.
Avea doar 23 de ani cand a inceput sa lucreze la serviciul de export al fabricii. Acum are 60 si lucreaza la departamentul comercial.
“Cand am venit eu, Clujana era intr-o mare ascensiune si dezvoltare pe toate liniile, pentru ca erau 5 fabrici aici: se facea tot aici – talpi, pieile sa tabaceau, se vopseau, sa faceau chiar si suruburile cu care se prindeau, se faceau la noi ca aveam atelier mecanic. Se faceau la noi calapoadele, cutitele, totul se facea in interiorul combinatului si era mult mai usor. Exportul era 96% din productie si exportam in toata lumea, in America, in Canada si in Asia exportam, de Europa nu mai vorbesc, iar in Rusia era o mare cantitate”, a mai spus femeia.
Sustinerea activitatii fabricii este incomparabil mai dificila acum, cand materia prima se achizitioneaza de la furnizori. Si criza economica a lovit puternic industria de incaltaminte, spune Cristina Lupu, purtatorul de cuvant al Clujana.
“A fost o perioada mai slaba, dar in general in industria de incaltaminte, fiind o industrie sezoniera se negociaza pe stagiuni contractele si dintotdeauna perioada de iarna este mult mai slaba decat perioada de vara, pentru ca specificul nostru este de ghete si cizme in special, noi aici suntem foarte buni. De obicei in perioada aprilie-august este full capacitate, chiar peste, facem angajari suplimentare sau ore suplimentare. Anul care a trecut a fost mult mai greu si din punct de vedere al contextului de piata, aceasta lipsa de comenzi a fost globala. De aceea a fost o perioada mai dificila si s-au acumulat acele datorii catre Finante, a fost o conjunctura nefavorabila pentru fabrica”, a explicat Lupu.
Nu vor insolventa
Clujana inregistreaza de departe cele mai mari pierderi dintre soecietatile comerciale ale Consiliului Judetean. Pentru anul 2011, pierderea neta se cifreaza la aproape 3,5 milioane de lei. Nici anul precedent nu a fost mai bun, inregistrandu-se o pierdere de 1,7 milioane. In 2009, insa, fabrica era “pe plus” cu un profit timid, de 729 de lei, iar in 2008 profitul raportat era de aproape 3.700 de lei. Reprezentantii Consiliului Judetean au afirmat in ultima perioada ca este posibil ca fabrica de incaltaminte sa intre in insolventa, din cauza “unor datorii istorice de 1,4 milioane de euro”.
“Nu se doreste intrarea in insolventa. Posibilitatea s-a ridicat pentru ca acele penalitati de la Finante sunt foarte mari si ingreuneaza foarte mult fabrica. Daca se intra in insolventa, datoria ramane aceeasi, doar ca nu mai curg acele penalitati. Pe de o parte ar fi favorabil, pe de alta nu, pentru ca unii clienti o inteleg, altii nu. Noi facem toate eforturile pentru noi contracte, noi comenzi, astfel incat sa lucram la capacitate maxima si sa platim pe cat posibil datoriile pe care le avem la finante. Lucram in sistem lohn, chiar prin intermediari si acum incercam sa eliminam acesti intermediari astfel incat sa obtinem preturile mai bune, astfel incat sa putem sa platim acele datorii, chiar sa marim salariile. De asemenea ne gandim sa nu mai lucram in lohn, ci sa facem produsele noastre finite, pe care sa le exportam pentru ca ar fi mai productiv”, a spus purtatorul de cuvant al fabricii.
Incaltamintea Clujana are in spate o traditie de 100 de ani, Fabrica de piele Fratii Renner&Co, din care s-a dezvoltat ulterior Clujana, fiind infiintata in 1911. Dupa primul razboi mondial si-a schimbat denumirea in Dermata si a devenit cea mai mare fabrica de incaltaminte din Romania. In 1948 a fost confiscata de guvernul comunist si botezata “Fabrica de incaltaminte Janos Herbak”, apoi “Fabrica de pielarie si incaltaminte Cluj”, iar in final Clujana. Perioada de glorie a fost in anii ’80, ajungand cea mai mare fabrica de acest gen din estul Europei. Dupa Revolutia din 1989, fabrica a decazut si a intrat in faliment in 1999. In 2004 s-a redeschis o mica parte din ce a fost odinioara Clujana.