În Cluj-Napoca satul tradițional este la el acasă! Străzile unde bazinul electoral e nesemnificativ sunt lăsate fără asfalt și iluminat public

În Cluj-Napoca există încă străzi neasfaltate și neiluminate, ca în frumoșii ani 1900, drumuri pe care proprietarii le deszăpezesc singuri, pe care Primăria refuză să le ia în proprietate și în administrare, cu toate că legea i-ar permite. Este și cazul străzii Ciucea, o stradă despre care Ziar de Cluj a mai scris în vara anului 2015, dar care de atunci și până acum a rămas la fel cum era, timpul părând că stă aici pe loc, istoria acestei străzi rămânând blocată undeva în anii '40, când drumul a fost în proprietatea unei asociații care acum nu mai există. Prin urmare, strada Ciucea nu le aparține în prezent nici actualilor proprietari de case, nici asociației inexistente și nici Primăriei care refuză să ia în proprietate drumul, așa cum ar fi normal, cel mai probabil, tocmai pentru ca să nu fie obligată să realizeze investiții de asfaltare și de iluminat public. Cum strada nu este una foarte populată, cele câteva zeci de voturi pe care le-ar aduce asfaltarea și iluminarea sunt nesemnificative pentru primarul Emil Boc, raportat la valoarea investiției care ar trebui realizată. Așa că oamenii aceștia, care locuiesc pe Ciucea, pentru că nu reprezintă un bazin electoral demn de luat în seamă, sunt ignorați de peste 7 ani, de când cele peste 20 de familii se luptă cu birocrația din Primăria condusă de Boc.

De ce nu asfaltează Primăria? Să fie ignoranță, rea-voință sau nepăsare?

Locuitorii de pe Ciucea își doresc ca măcar pe cei 400 de metri din lungimea de aproximativ 3 km a străzii să fie turnat asfalt și introdus iluminatul public, dar Primăria refuză pe motiv că  strada nu îi aparține și că locatarii, care nu sunt proprietari pe drum, au obligația de a dona terenul instituției clujene pentru a se putea executa lucrări de asfaltare. Problema e că în cartea funciara drumul de acces spre imobilele construite în ultimii ani apare ca aparținând “Comunității proprietarilor dealului Sf. Gheorghe și Gella”, asociație din perioada interbelica ce nu mai există.

Strada Ciucea pornește din Bulevardul Muncii nr. 87, trece prin spatele imobilelor care aparțin Universității Tehnice și ajunge până la intersecția cu strada Silvaniei. Demersurile cetățenilor  în vederea asfaltării caii de acces și a introducerii iluminatului public au început în urma cu mai bine de 7 ani. În tot acest timp, locuitorii din zonă au solicitat Primăriei, în nenumărate rânduri, clarificări cu privire la situația juridică a drumului de acces spre proprietăți. După un ping-pong instituțional care a durat mai bine de doi ani, cetățenii au fost îndrumați spre Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliara Cluj-Napoca în vederea identificării organizației interbelice “Comunitatea proprietarilor dealului Sf. Gheorghe și Gella” din Cluj-Napoca.

În anul 2010, Primăria Cluj-Napoca a primit o informare din partea Judecătoriei Cluj Napoca cu privire la situația juridică a organizației “Comunitatea proprietarilor dealului Sf. Gheorghe și Gella”. Potrivit adresei 1245/12/2010, Direcției de Patrimoniu din cadrul Primăriei Cluj-Napoca îi era adus la cunoștință faptul că asociația “Comunitatea proprietarilor dealului Sf. Gheorghe și Gella” nu poate fi identificată, motivul fiind că în Arhiva Judecătoriei Cluj-Napoca nu se găsesc documente sau dosare din perioada interbelică. 

Concluzia este că în cartea funciara apare proprietar pe drumul de acces o asociație care nu mai există. Cetățenii, ajunși la capătul răbdării, se întreabă de ce după atâția ani reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca nu au încercat introducerea în domeniul public a municipiului drumul în cauză și de ce trebuie sa plătească impozite la fel ca restul locuitorilor din oraș, din moment ce locuiesc pe o stradă cu statut de uliță rurală.

„Fundamental se legau de faptul că în cartea funciară veche figurează drumul ăsta că aparține Comunității proprietarilor din dealul Sf. Gheorghe și Gella. Noi am cerut să ni se spună dacă există această comunitate care era dinainte de '44. Ne-au spus Arhivele, ne-a spus Judecătoria  că nu există această asociație. Bun, dacă această asociație nu există, noi nu suntem proprietari pe terenul pe care e făcut drumul, cum să îl donăm la Primărie să îl poată asfalta, așa cum zic ei? Trebuia să treacă în domeniul  statului, din moment ce nu există moștenitori sau alte forme de continuatori ai asociației respective”, a explicat Sabin Florian, pentru Ziar de Cluj.

Reprezentanții Primăriei au fugit mereu de responsabilitate și s-au spălat pe mâini afirmând că strada nu poate fi asfaltată sau introdus iluminatul public deoarece nu este în proprietatea municipiului:

„S-a efectuat identificarea din punct de vedere topografic a situației proprietății înscrise în cartea funciara pentru strada Ciucea din municipiul Cluj-Napoca, imobilul fiind înscris în proprietate privată, conform verificărilor realizate la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj-Napoca. Menționăm că strada Ciucea nu face parte din Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului”, se arată în răspunsul pe care municipalitate l-a trimis în anul 2015 locuitorilor de pe strada Ciucea.

„Sentimentul pe care îl trăim e că cei din Primărie nu își asumă nicio responsabilitate. Locuiesc în zonă familii cu copii, cred că sunt 8 sau 9 copii, care merg la școală. Vă dați seama că dimineața, în sezonul de iarnă, la ora la care merg la școală, e întuneric. Ce să mai spunem că ne-am rugat în iarnă de cei de la deszăpezire să vină să arunce și la noi niște nisip, nici nu au vrut să stea de povești, deși am fost dispuși să le plătim. Sunt și o grămadă de câini, iar noaptea numai cu mașina poți veni ca să nu riști să fii mușcat”, explica, în anul 2015, pentru Ziar de Cluj, un locuitor de pe strada Ciucea.

Timpul a împietrit pe strada Ciucea, una perfect conservată în trecut. Unde nu există interes electoral, nu se face nimic

Din 2015 și până acum, nimic nu s-a schimbat. Peste strada Ciucea a mai trecut încă un val de promisiuni electorale, primarul e același, aparatul din Primărie, în linii mari, e neschimbat, așa că drumul a rămas tot neasfaltat, iluminat există doar privat, numai în dreptul caselor, în rest strada rămânând una rurală, cufundată în beznă, în zăpadă și în noroi, fiind un pericol public datorită câinilor comunitari, de multe ori agresivi, care fac legea în întunericul acestei ulițe care nu poate fi străbătută noaptea pe jos. 

Riveranilor străzii Ciucea le mai rămâne doar să se consoleze cu beneficiile lipsei de sistematizare din zonă - liniștea, verdeața și aerul curat, ei resemnându-se deja, conștienți de faptul că primarului Emil Boc nu îi pasă de nevoile cetățenilor urbei, atunci când aceștia nu reprezintă un vast bazin electoral:

„Drumul acesta a fost în proprietatea sau în folosința Asociației Proprietarilor din zona Gella. Atunci când erau proprietari aici a fost asociația asta, înainte de 1945. Drumul acesta așa figurează la Cartea Funciară. Noi, ca să putem să clarificăm situația drumului, am făcut demersuri la Arhive, la Judecătorie, peste tot pe unde ar putea să fie o urmă dacă mai există asociația asta. Asociația nu există! Ca atare, drumul e fără proprietar! După cum ne-am mai interesat noi, studiind legea, că eu am terminat și Dreptul și mă mai descurc în hățișul de legi, toate imobilele, teren și case, care nu au proprietari, trebuie să le ia Primăria. Primăria rămâne proprietar. Dar Primăria refuză pentru că, dacă iau în proprietatea lor, ei trebuie să investească. Și nu au chef să investească! Și atunci motivează că nu este al lor și nu investesc bani! 

Culmea, când au avut interesul, au zis că e drum public Ciucea. De exemplu, când au dat autorizație la cineva pentru utilități, atunci trebuia făcut un proiect, trebuie să fie o avizare și atunci au scris: «drum public Ciucea». Deci e o chestie confuză. La autorizație au dat și acum, pentru noi, când e vorba de iluminat și de asfaltat… Iluminarea am băgat-o noi! Stâlpii de iluminare pe care i-am pus sunt legați la curentul nostru. Deci iluminatul este privat! Culmea, dacă ați mai văzut în Cluj așa ceva! Toți stâlpii aceștia i-am cumpărat noi, fiecare avem la casă. Și mai jos pe stradă nu este lumină. Și curentul electric l-am băgat subteran tot noi, toți proprietarii, ne-a costat o groază de bani! Noi înainte am avut curentul pe organizare de șantier, ei  tot ne-au bătut la cap că nu mai e voie și ne-am băgat curentul, am plătit fiecare câte 30-40 de milioane. Utilitățile iar le-am făcut noi, toate utilitățile, apă, canal, au costat 22 000 de euro pe 22 de proprietari, noi am umblat, noi le-am făcut, noi le-am plătit și după ce au fost gata le-am predat la Apă-Canal și ei iau facturi! Cu curentul la fel am procedat! La gaz la fel, am băgat gazul pe cheltuielile tuturor proprietarilor și ei acum vin și emit facturi! Este strigător la cer! 

În total sunt vreo 10 case, mai jos se construiesc 8 case. Cu deszăpezirea am avut noroc câțiva ani cu ferma pomicolă. Ferma venea cu utilaj și ne dădea de două ori. Dar s-a închis și atunci noi ce am făcut? Tot pe chestii personale, am mers și i-am rugat, când a fost mai rău, și ne-au dat cutia asta plină cu sare și cu nisip și chiar iarna aceasta eu am dus două-trei roabe pe pantele acestea. Și de-asta arată bine acum drumul acesta, că atunci când a fost cazul am pus și apoi roțile au mai dus și s-a topit. Și am deszăpezit singur!

Noi am avut curajul să venim să ne mutăm printre primii aici, dar apoi au început să vină mai mulți, sunt case în curs de construcție. Va fi un micro-cartier frumos aici, vara e splendid, totul e verdeață, e liniște! Drumul, dacă ar fi făcut, noi nu am avea probleme!”, explică un locuitor din zonă.

Adauga comentariu