Cluj-Napoca, orașul de 5 stele fără o sală de gimnastică în care copiii să poată deveni campioni

Clujul, capitala Transilvaniei, a doua urbe din țară, este orașul de 5 stele care nu are o sală de gimnastică performantă pentru copiii clujenilor care ar putea deveni mari campioni, care ar putea aduce un real prestigiu orașului, contra unei investiții de câteva sute de mii de euro, care însă nu se realizează pentru că Primăria lui Emil Boc are alte priorități: finanțează cu sute de mii de euro un festival privat de muzică electronică, mari hămăceli în parc, ridicarea de zmeie pe Cetățuie, diverse șușe stradale care seacă bugetul municipiului de banii pentru sport și cultură, care ar putea fi folosiți, în schimb, cu adevărat pentru sport și pentru adevărata cultură.

Sala în care se antrenează gimnaștii clujeni, situată pe strada Argeș, este fosta sală de sport a Liceului Bălcescu, transformată prin anii '50 în sală de gimnastică și nemodernizată în timp. În prezent, Sala de Gimnastică „Sonia Iovan” este administrată de către Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Cluj, cluburile sportive plătind chirie pentru a folosi acest spațiu, unul împietrit în timp, ca dimensiuni și dotări. 

La Cluj, datorită sălii de antrenament, una prea mică și prea slab dotată, nu se poate vorbi despre gimnastică de performanță, puținii campioni lansați de aici, care ajung ulterior mândria centrului de la Deva (cum este Ioana Crișan), fiind rare excepții, copii supradotați care reușesc, în ciuda lipsei totale de condiții. Pentru anii '50, pentru cerințele de atunci ale gimnasticii mondiale, sala era una decentă. Astăzi însă, pentru cerințele gimnasticii contemporane, sala a devenit una de-a dreptul periculoasă. Din cele două gropi, aflate la capetele sălii, una este impracticabilă, datorită locului unde este așezată, iar cealaltă, nefiind capitonată cu burete pe laterale, este periculoasă. Aparatele sunt puține, nu există aparate ajutătoare, iar aparate mai multe nu ar putea fi aduse pentru că nu este loc. Nu este loc nici pentru sărituri complete sau pentru alte elemente acrobatice specifice gimnasticii moderne.

Antrenorii de gimnastică de la Cluj sunt plătiți cu salarii de profesori de educație fizică, așa că mulți au plecat, unii dintre cei rămași urmează să se pensioneze și nimeni nu le ia locul. Așa s-a ajuns la situația ca băieții să mai aibă doar un singur antrenor, din 4 câți erau pe vremurile nu de tristă amintire, din acest punct de vedere, de dinainte de Revoluție.

Acestea sunt condițiile de care „beneficiază” copiii clujenilor, cei care vor să facă performanță sportivă, ai clujenilor care spun că „E fain la Cluj!”, că suntem unul dintre cele mai prospere orașe din țară.

„Nu sunt condiții în sală. Deloc!”

George Iușan, un mare gimnast, cu o carieră internațională ca antrenor, revenit la pensie în orașul în care s-a format, a explicat pentru Ziar de Cluj care sunt condițiile de antrenament din Sala de Gimnastică „Sonia Iovan”:

„Eu am intrat în 1961 în această sală, aveam 9 ani, și sala a fost a Liceului Nicolae Bălcescu, de educație fizică, și a rămas cu pregătire specifică pentru gimnastică și dotată pentru gimnastică. Era suficientă ca dimensiuni pe vremea aceea, la nivelul gimnasticii din acele timpuri, însă, după 55 de ani, cerințele sunt altele pentru nivelul actual al gimnasticii și ar trebui îmbunătățite toate condițiile, ca și sală specială pentru gimnastică.

Sala este mică, este aglomerată, se pot întâmpla și accidente, dacă nu sunt foarte bine organizați. Ar fi normal să se antreneze deodată și fetele și băieții, dacă ar fi spațiu mai mare.

Putem vorbi doar despre o selecție a copiilor pentru gimnastică, să îi depistăm, în rest, trebuie îndreptați spre centrele de gimnastică: Deva, Onești. Ar merita realizate investiții pentru că atunci nu am mai fi nevoiți să trimitem copiii în centre, s-ar organiza aici un centru de pregătire. Sunt foarte mulți copii care sunt trimiși acolo, cum a fost și cazul Ioanei Crișan. 

Nu sunt condiții în sală. Deloc! Nu sunt condiții nici măcar de antrenamente, de copii. Sunt eventual numai de selecție și de antrenat puțin și trimis la Deva, de rampă de lansare. Nu se investește nimic în aparatură, în aparatele acestea ajutătoare pentru copii. Aceasta este problema. Sunt două bârne, un paralel și este exact strictul necesar pentru educație-fizică, gimnastică, într-o sală. Nu de performanță! Ci de ore de educație fizică, cu specific gimnastică. Numai baza se poate pune, dar și pentru asta trebuie mai multe aparate ajutătoare, trambuline. Și spațiul în sală, sala e mică deja, e depășită de mult, e o sală de educație fizică. E cam din anii 50, atunci era ok, pentru că, la nivelul acela, nu se făcea mare lucru, nu se cerea, cerințele erau foarte scăzute. 

Sala a cam rămas la nivelul de atunci. Dacă s-ar vrea să se facă în Cluj de performanță, trebuie dotare. Cu gropi la fiecare aparat, mai multe aparate. Eu am lucrat, de exemplu, cu 10 bârne. Aveam înaltă, mijlocie, mai joasă, la groapă, ieșire la groapă, cu burete. Aveam 5 paralele, aici avem unul. Toate sunt comasate aici și pentru fete și pentru băieți. Vă dați seama, 6 aparate de băieți, 4 de fete. Într-o sală mică de 40 de metri lungime și 20 lățime. Sala are dimensiuni suficiente pentru depistare și ar trebui numai îmbunătățită eventual aparatura de susținere pentru copii, pentru depistare, selecție și apoi trimiși la sala de performanță. Pentru performanță ar trebui o clădire mai mare. 

Aici, una din cele două gropi este impracticabilă. Eu cred că e numai de formă, nu aș lăsa pe nimeni acolo, în groapa aceea, să îmi facă o ieșire. Și la sărituri, ca gimnast, eu nu aș putea face aici numai eventual o încălzire, o săritură peste cap. Dacă ai face sărituri, mă duc la 5 metri de cal și intru direct cu capul în perete. Noi așa ne antrenam atunci. Dar erau diferite săriturile. Acum, cu salt, cu dublu salt înainte, cu viteză mare, îți trebuie în primul rând o ușă și să mai faci o deschidere, dacă ai vrea să îmbunătățești aici și să mai faci încă 5 metri de spațiu. 

În America, numai aparatura a costat peste 150 000 de dolari, numai pentru fete. Dar asta a fost acum 10 ani. 

Acum, depinde de interesele Federației. Dacă ar vrea să facă centru în Cluj și dacă ar ști, ca idee, să meargă pe învățământ, facultate pentru cadre, cam asta ar trebui să fie. În sală e și Școala Sportivă Viitorul, care are 3-4 antrenori, care sunt de la Ministerul Învățământului plătiți. Băieții nu au numai o antrenoare, săraca a rămas singură, că toți antrenorii au plecat în Suedia, în Franța, în America… antrenorii de băieți au plecat, numai una singură a rămas și ea, săraca, mai are numai câțiva ani până la pensie. Deci, nu sunt cadre suficiente, la fete va fi aceeași chestie, toți pleacă în învățământ mai bine, decât să rămână, pentru că sunt neînțeleși în sportul de performanță. Salariile sunt mici, de-asta pleacă toți, majoritatea, pentru că sunt plătiți de Ministerul Învățământului, ca profesori. Dar, de la Direcția Sportului, ar putea fi plătiți antrenorii de la CSM ca antrenori. Cei de la CSM trebuie să dea bani dacă au buget mai mare și dacă vor performanță”, consideră George Iușan. 

Nu sunt suficienți antrenori la băieți 

Gabriela Coman, singurul antrenor rămas pentru a pregăti gimnaștii clujeni, a explicat pentru Ziar de Cluj care sunt dificultățile cu care confruntă în activitatea sa:

„Nu sunt suficienți antrenori la băieți, sunt numai eu și ar mai trebui să fie. Sunt doar eu. Am mai avut colegi, care au plecat în străinătate. Ar trebui doi antrenori. Pe vremea lui Ceaușescu erau 4. Copii acum avem. La performanță avem vreo 12 și avem și grupă de inițiere, de unde selecționăm pentru grupa de performanță. 

Condiții, am mai primit aici o masă de sărituri, am primit un inel. Acum ne-ar trebui aparate ajutătoare pentru copii pentru că, să îi înveți elemente, trebuie să îi porți în mână pe copii, de-asta ne trebuie și antrenori, practic”, a explicat Gabriela Coman, antrenoarea băieților de la Sala de Gimnastică „Sonia Iovan”.

Ludovic Pantel, administratorul sălii: „Înainte, nu pot să-mi dau seama ce fel de oameni au fost, nu i-a interesat nimic de sala asta!” 

Ludovic Pantel, administratorul Sălii de Gimnastică „Sonia Iovan”, afirmă că, în ultimii doi ani, s-au realizat unele lucrări de întreținere, problema fiind că, până acum doi ani, nimeni nu s-a preocupat de această sală, pe care începuse să o cuprindă paragina:

„S-a schimbat instalația de apă, care era sub toată critica, nu se putea consuma apă de acolo, era riscul de anumite epidemii, s-a schimbat instalația electrică, era toată compusă din aluminiu, acum s-a pus instalație din cupru, s-a izolat sala deasupra, aveam foarte mari infiltrații de apă, și s-au adus aparate noi, cam 80% din aparate s-au schimbat. 

E mică sala, din câte ați observat, față de fluctuația de copii care se perindă pe acolo. După câte am înțeles, mai demult, să zic, aproximativ 30 de ani, se discuta că se poate mări… ce am auzit și eu, de la precedenții mei, că ar fi existat un plan în care să arate că se poate prelungi. La dimensiunile actuale ale sălii, nu putem pune mai multe aparate, pentru că nu se mai pot face antrenamente 100% cum ar trebui.

După ce vine bugetul, domnul director, Ovidiu Chifor, va aduce bureți. Și așa, de când e el s-au rezolvat toate problemele acestea, de doi ani de zile. Înainte, nu pot să-mi dau seama ce fel de oameni au fost, că nu i-a interesat nimic de sala asta! Absolut nimic nu s-a făcut! Chiar și materialele de curățenie ni le dădeau, așa… puteam să facem referate, anumite cantități, ni le dădeau la jumătate! Acum domnul director se preocupă. 

CSM-ul, CS Viitorul sunt în chirie la noi. Și Universitatea Cluj, scrimă. După-masa, când e programul liber, au venit niște antrenori de la alte cluburi și au închiriat sala pe câte o oră și jumătate, contra cost, cu contract, cu tot! Cluburile se antrenează după cum și-au cerut programul, nu noi le facem!”, a declarat Ludovic Pantel, administratorul Sălii de Gimnastică „Sonia Iovan”.

Imaginile de dincolo de cuvinte

Dincolo de orice fel de declarații stă drept mărturie realitatea, surprinsă în următoarele imagini care arată starea de degradare în care se află așa-zisa sală de gimnastică „Sonia Iovan”:

Igrasia nu ocolește nici în prezent tavanul sălii:

Vestiarele sunt nezugrăvite și sărăcăcioase:


Pereții băilor sunt scorojiți de umezeală:


Iar pereții toaletelor sunt pătați, mai ales în partea superioară, cu o substanță greu de definit:

Sala de Gimnastică „Sonia Ivan” este una dintre stelele căzătoare ale Clujului, una care nu ne permite să ne situăm în galaxia marilor orașe europene, între care vrem, populist și electoral, să strălucim din când în când, drept capitală tematică. 

Adauga comentariu