Contrar informațiilor oficiale oferite de administrația locală, calitatea aerului din Cluj-Napoca este îngrijorătoare: la orele de vârf, nivelul de poluare înregistrat în diversele cartiere ale orașului, dar și pe axa Mănăștur-Gilău, depășește gradul de poluare înregistrat pe DN 1 București-Ploiești, susține deputatul clujean Emanuel Ungureanu.
„În mod clar, Clujul este un oraș poluat, pe anumite zone, mai mult decât București.
Pornind de pe Calea Mănăștur și până la pod, la ieșirea de pe autostradă avem indici, măsurați de Mediu mai bine de doi ani, mai negativi decât poluarea de pe DN1 București-Ploiești.
Nu trebuie să avem niciun dubiu că după ora 5, avem coloană care pleacă din Mărăști și se termină la intrarea pe autostradă. Nu există dubiu că din cauza aglomerației avem noxe extraordinar de multe”, a declarat Emanuel Ungureanu în cadrul unei conferințe de presă.
Pentru diversitatea datelor în privința gradului real de poluare, care să ofere orașului indici de poluare concreți și care ar putea sta la baza dezvoltării unei strategii reale pentru diminuarea poluării, în Cluj au fost amplasați deja 5 senzori de măsurare a gradului de poluare din cartierele clujene, urmând ca proiectul să se extindă și în alte puncte din oraș:
„În ultimele luni am căutat voluntari și am găsit sprijin în societatea civilă pentru a instala câțiva senzori pentru măsurarea calității aerului. În prezent, suntem în procesul de implementare a proiectului, avem cinci senzori care măsoară nivelul prafului din oraș, care s-au instalat în ultima lună, urmează să instalăm încă trei și avem unul în Apahida.
Trebuie să fim conștienți că praful este problemă reală în Cluj-Napoca, iar rolul nostru este să eliminăm incertitudinile și să oferim această rețea paralelă de măsurare a calității aerului.
Este o tehnică folosită și de alte municipalități. Noi nu avem încredere în datele publicate de autorități, câteodată dispar datele și nu sunt prezentate la nivel european, demulte ori. E bine să avem o măsură paralelă, tocmai pentru a putea să verificăm ce date ne prezintă autoritățile. Odată ce avem o paletă mai largă de informații, putem să mergem la autoritățile de mediu și să le spunem că avem două seturi paralele care măsoară diferit, iar de aici să găsim soluții”, a susținut Geroge Trif, președinte USR Cluj-Napoca.
Orașul este plin de praf
„În ceea ce privește praful, dacă ieșiți afară, dacă puneți o mașină în orice zonă a Clujului, după o zi, este plină de praf.
Orașul este plin de praf.
Din când în când, apare câte o mașină cu măturică la bordură care împrăștie praful. În Cluj, cantitatea de praf este extraordinar de mare și în curând voi veni cu datele pe zona de astm și de afectare pulmonară a clujenilor din cauza prafului”, a adăugat Ungureanu.
Printre soluțiile propuse de către deputatul clujean pentru diminuarea poluării se numără extinderea liniei de troleibuz în Florești, realizarea trenului metropolitan și prelungirea pistei de biciclete de pe malul Someșului, până în Florești.
Cluj-Napoca e campion în nedoritul top al poluării, orașul de pe Someș înregistrând o concentraţie a particulelor periculoase din aer de 1.664 µg/m3 (microgram pe metru cub) într-o oră, valoare considerată extremă. În decembrie 2019, New York Times trăgea un semnal de alarmă și le prezenta cititorilor o hartă interactivă prin care puteau consulta nivelul de poluare de la ei din oraș. În România, orașe ca București (1.272 µg/m3), Constanța (1.575 µg/m3), Iași (1.146 µg/m3), Brașov (1134 µg/m3), sunt la rândul lor poluate, însă nu la nivelul extrem al Clujului.
CITEȘTE ȘI: Nivel ridicat de poluare în Cluj: în cartiere, limita a fost depășită
Calitatea aerului din municipiul Cluj-Napoca ridică mari semne de întrebare, în contextul în care diverse studii și indicatori relevă o creștere peste limită a gradului de poluare, iar în acest răstimp administrația locală se bazează pe datele furnizate de Agenția Națională de Mediu.
Recent, edilul clujean Emil Boc a ținut să infirme informațiile conform cărora gradul de poluare din Cluj-Napoca ar depăși limitele legale:
„Pentru anul 2019, depăşirile la cele două componente, praful şi gazele de eşapament, ca să le traduc eu în limbaj obişnuit, acele depăşiri sunt cu mult sub limita maximă permisă de lege. Deci nu suntem nici fără niciun fel de depăşire, dar suntem mult sub standardele prevăzute de lege. Din această perspectivă a datelor furnizare de Agenţia Naţională a Mediului”, a declarat Emil Boc în cadrul unei emisiuni radio.
Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului are 148 de stații în toată țara, dar unele nu funcționează deloc, iar altele doar parțial. Pe lângă o măsurare corectă a calității aerului, lipsește și o activitate de informare a cetățenilor.
Ziar de Cluj realiza o demonstrație a nivelului ridicat de poluare în zona trecerilor de pietoni încă din decembrie 2018, când semnala că din cele 4 stații de monitorizare a calității aerului din Cluj-Napoca, funcționau doar două.