În ciuda evidenței, Ioan Aurel Pop își întărește declarația și neagă colaborarea cu Securitatea, chiar dacă figurează pe lista ascunsă vreme de 11 ani: „Am spus ce am avut de spus”

Deși au fost desecretizate din 2007, listele cu peste 200 de colaboratori ai Securității, au fost ținute ascunse vreme de 11 ani, până în 2018, când istoricul Mădălin Hodor a dat publicității numele unor asemenea personaje publice precum Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române, precum și a unor jurnaliști – Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Sorin Roșca Stănescu. Acum, după cum notează publicația on-line newsweek.ro, listele sunt făcute publice, după ce în perioada 2007-2018 au fost ascunse prin concursul CNSAS. Ziar de Cluj a aflat care este poziția istoricului Ioan Aurel Pop, Președinte al Academiei Române, după ce numele său, precum și al celorlalte personaje, a fost confirmat prin publicarea listei ascunse intenționat de instituția ce ar fi trebuit să facă lumină încă din 2007 pe acest subiect – colaboraționismul și beneficiile celor care au fost colaboratori ai Securității – și anume, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). 

„Este aceeași listă... am spus ce aveam de spus”

Istoricul Mădălin Hodor publica în 2018 o listă cu 200 de nume importante ale unor istorici și jurnaliști cu carieră după 1990 care au acționat ca agenți de influență ai regimului comunist. Pe listă apăreau nume ca al lui Ioan Aurel Pop, actualul președinte al Academiei Române, jurnaliștii Cornel Nistorescu și Ion Cristoiu, alți istorici precum Dan Berindei și filologi precum Ștefan Cazimir.

Publicarea documentelor a declanșat un imens scandal, inclusiv prin solicitarea demisiei istoricului Mădălin Hodor din CNSAS. 

Furia nu venea doar din faptul că cercetătorul CNSAS dezvăluise trecutul colaboraționist al unor nume importante din societatea românească, ci și din cauză că lista în cauză, deși desecretizată din 2007, a fost ascunsă timp de 11 ani.

„Prima listă pe care am publicat-o avea 204 nume de persoane, multe cu carieră importantă după 1990. Unii aveau carieră și înainte de 1989, istorici și ziariști de marcă.

Am publicat lista cu Ioan Aurel Pop primul, pentru că era persoana cea mai importantă, fusese ales șef al Academiei Române.

Aceste liste fac parte dintr-un dosar de comisie mixtă CNSAS-SIE, deoarece dosarul și listele au fost predate de către Serviciul de Informații Externe în 2007.

Comisie mixtă înseamnă că reprezentanți ai colegiului CNSAS și ai conducerii SIE s-au întâlnit și au discutat asupra acestui dosar.

Între 2007 și momentul în care eu am publicat listele respective au trecut 11 ani”, a declarat istoricul Mădălin Hodor pentru newsweek live

Mădălin Hodor a precizat că atunci când listele au intrat în arhiva CNSAS, au fost declasificate. Toate paginile au ștampila „Declasificat”, care aparține SIE, și documentul a fost predat către o arhivă publică.

„CNSAS trebuia să îl ia în considerare imediat. Dar, între 2007 și 2018, instituția a emis decizii și adeverințe pentru câteva persoane din listele respective, care au fost verificate pentru că au candidat la diverse funcții oficiale sau dețineau funcții oficiale. În nici o adeverință, nu a fost menționat documentul în cauză.

Ceea ce este o încălcare a legii, o încălcare flagrantă a legii de funcționare a CNSAS. Ai o informație pe care o tăinuiești”, a arătat cercetătorul angajat la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Istoricul a explicat că, în anumite cazuri, instituția emite adeverințe cu preambul, în care colaborarea unei persoane cu Securitatea nu este considerată poliție politică, dar se menționează toate informațiile legate de legăturile sale cu Securitatea: dacă a avut dosar, dacă i s-a distrus dosarul, dacă a dat o notă informativă.

Ioan Aurel Pop a primit o adeverință în 2010, unde nu apare nici o referire că acesta ar fi pe vreo listă a Securității comuniste, notează newsweek.ro 

La două zile de la publicarea listei cu numele colaboraționiștilor Securității, în aprilie 2018, istoricul Ioan Aurel Pop nega colaborarea. 

Acum, după ce informația a fost confirmată, chiar dacă lista a fost ținută ascunsă între 2007 și 2018, Ziar de Cluj l-a contactat pe Președintele Academiei Române pentru a afla dacă acesta consideră că trebuie să-și dea demisia din funcțiile pe care le deține, dar și ce părere are despre colaborarea cu Securitatea. 

Din păcate, Ioan Aurel Pop nu a dorit să comenteze confirmarea listei unde figurează și numele său, însă și-a întărit declarația de acum doi ani:

„Nu, nu pot să răspund la acest lucru.

Este aceeași listă despre care am vorbit acum doi ani, când am fost ales președintele Academiei, și am spus ce am avut de spus. 

Îmi cer scuze, dar nu pot vorbi despre asta”, a declarat președintele Academiei Române, clujeanul Ioan Aurel Pop, fostul rector al Universității „Babeș-Bolyai”, pentru Ziar de Cluj

În aprilie 2018, Ioan Aurel Pop înregistra o reacție publică pe pagina sa de Facebook vis a vis de lista cu numele colaboraționiștilor publicate de istoricul Mădălin Hodor în Revista 22. 

„Din afirmațiile unor formatori de opinie din România, înțeleg că aproape toți dintre aceia care am trăit înainte de 1989 și am fost maturi în acei ani odioși ar trebui să murim fizic sau spiritual, să ne plecăm veșnic și să ne facem neîncetat ,,nostra culpa”. Se poate și așa! (…).

Mă simt, ca și mare parte din generația mea, maculat de un ev comunist catastrofal, pe care și noi l-am construit din moment ce am trăit atunci, și mă aștept ca dl.Hodor, CNSAS, Revista 22 și alte instanțe (mai mult sau mai puțin morale) să ne ceară, spre a se face dreptate, condamnarea la moarte", nota, atunci, Ioan Aurel Pop. 

CITEȘTE ȘI: Prima reacție publică a președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, după acuzația că ar fi colaborator al Securității: "Propun să ne ceară condamnarea la moarte"

Chiar dacă Președintele Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop, fost rector al Universității „Babeș-Bolyai”, și-a menținut declarația din aprilie 2018, întărind-o, fără a comenta pe marginea colaborării sale cu Securitatea, Ziar de Cluj publică mai jos câteva întrebări la care așteaptă, în continuare, răspuns de la unul dintre cei mai distinși și profesioniști istorici din țară, rector pentru două mandate a Universității clujene, fiind acum reprezentantul de seamă al Academiei Române.

Ați slujit Patria, fiind de fapt în slujba Securității?

Considerați că ar trebui să vă dați demisia și să vă retrageți din viața publică?

De ce credeți că aceste informații au fost publicate abia acum, după ce vreme de 11 ani au fost ascunse? După 30 de ani în care ați beneficiat de un sprijin din umbră, beneficiind de funcții și avantaje în virtutea unei cariere construite în baza unui colaboraționism dovedit? 

Ce parcurs profesional credeți că ați fi avut dacă s-ar fi aplicat punctul 8 de la Timișoara, suspendarea pentru 5 ani de zile din orice funcție publică? 

 

 

Adauga comentariu