Politica

“Cine știe Constituția pe dinafară? Nici ăia de la Curtea Constituțională… Astea sunt șmecherii jurnalistice”

Nu știm alții cum sunt, dar noi suntem mereu curioși să aflăm ce mai fac deputații și senatorii clujeni – câți bani încasează, cât costă deplasările, ce proiecte de lege mai propun, ce fac/nu fac pentru județul Cluj. Adică cum ar veni, lucruri din astea pentru care au fost votați și trimiși în Parlament.

Astăzi, ne-am dus iarăși cu gândul la politicienii noștri și i-am întrebat dacă știu la ce referă articolele 1 și 30 din Constituția României. Poate “muritorii de rând” nu știu multe despre Constituție, dar când vine vorba despre parlamentari, situația se schimbă. În calitate de reprezentanți ai celor care i-au votat, de cârme ale statului, de factori decidenți etc etc, ar trebui să mănânce pe pâine Constituția. Sunteți surprinși dacă vă spunem că unii dintre deputații și senatorii clujeni habar nu au ce spune niciunul din cele două articole? Sau că unii au avut nevoie de un pont ca să li se aprindă beculețul?

Vă redăm în cele ce urmează răspunsurile deputaților și senatorilor clujeni, cu mențiunea că nu au putut fi contactați Adrian Oros (PNL), Steluța Cătăniciu (ALDE), Sorin Moldovan (PNL), Vasile Ilea (PSD), Cornel Itu (PSD). Poate erau în audiențe intense, că vinerea nu mai au program la Parlament, sunt pe la casele lor, pardon cabinetele lor.

Adrian Dohotaru (USR)

Articolul 1 și 30? Nu merge cu “Sună un prieten” sau google search? Trebuie să verific că nu știu exact. Puteți să mă dați cu examen picat și reverificare, dar vă rog să îmi spuneți ce prevăd cele două articole. S-ar putea ca oamenii să nu știe, dar cred că nu asta este relevant, să știi pe de rost Constituția, ca înainte de 1989, ci mai degrabă să lucrezi în spiritul ei.

Csoma Botond (UDMR)

Articolul 1 se referă la faptul că România este stat național, unitar, indivizibil, dacă bine îmi amintesc, dar articolul 30 nu îmi amintesc pe dinafară.

Marius Nicoară (PNL)

Articolul 1 se referă la suveranitatea, unitatea statului român, dacă nu greșesc, dar 30 chiar nu mai știu. Păi nu știu pe de rost Constituția.

Florin Stamatian (PNL)

Articolul 1 e ăla că suntem stat….dar nu le știu pe dinafară. Cine știe Constituția pe dinafară? Nici ăia de la Curtea Constituțională, astea sunt șmecherii jurnalistice. Articolul 1 mi se pare că e ăla cu stat unitar, național….Articolul 30 la ce capitol îi?

Nici după ce reporterul Ziar de Cluj i-a dat un indiciu, deputatul PNL nu a știut la ce se referă articolul 30.

„Libertatea voastră e libertatea noastră”, a punctat Stamatian.

Emanuel Ungureanu (USR)

Deputatul USR le poate da lecții colegilor săi. Are totuși avantaj față de ceilalți parlamentari pentru că este profesor și predă, la clasa a XII-a, Constituția din 1991, cu completările din 2003.

Vă dați seama că vorbiți acum și cu un profesor de istorie. Eu am promovat Constituția, inclusiv prin campanii. Articolul 1 care are 5 alineate se referă, încă din alineatul 1 la caracterul statului: unitar, național, suveran, inviolabil, independent. Articolul 30 se leagă de activitatea mea pentru că am fost și jurnalist. Se referă la libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor, are și un alineat legat de defăimare, dacă nu mă înșel. În esență se referă la libertatea de exprimare.

Mihai Goțiu (USR)

Vă zic așa: la articolul 35 este vorba despre dreptul la un mediu sănătos, cu asta pot să încep că am și făcut sesizare pe Constituție, dar articolul 1 să îl știu pe de rost….Sincer, acum așa foarte în viteză nu îmi dau seama care ar fi articolul 1. Articolul 30 dacă îmi spuneți că pe capitole nu îmi dau seama….

După ce reporterul Ziar de Cluj i-a dat un “hint”, și anume că articolul 1 se referă la statul român, senatorul USR a avut o tresărire:

Aaaa, caracterul indivizibil, unitar….ăsta e articolul 1? Deci 30% …Aaaa, și stat independent. 30 trebuie să fie profesia dumneavoastră – libertatea de exprimare. Articolele la care am lucrat le știu, dar nu mai îmi aduc aminte exact. Acum îmi amintesc că am lucrat și pe 30, pe cenzură…Are mai multe alineate. Și 1 trebuie să fie cu forma de guvernământ, caracterul statului – independent, indivizibil, național, separațiile puterii…

La ultima parte a conversației telefonice, din felul în care vorbea, se înțelegea că Goțiu citea deja pe internet, după ce a dat un search pe google.

Horia Nasra (PSD)

Articolul 1 din Constituția României prevede că România este un… definiția statalității, dacă nu mă înșel. Mă înșel sau nu mă-nșel? Se referă la definiția statalității statului român. Spune că suntem stat național, suvern și independent. Unitar și independent. Ăsta-i chiar Articolul 1.

Și ce să vă mai spun, că dacă mă-ntrebați toată Constituția, n-o știu?!

Întrebat cu privire la Articolul 30, Nasra a continuat:

Stați să-mi amintesc. Am citit Constituția de vreo 3 ori. Era ceva legat ori de Cultură ori de Sănătate, dacă…

Întrucât am înțeles că Horia Nasra se găsește în vădită dificultate, i-am adus la cunoștință că Articolul 30 din Constituția României se referă la ”Libertatea de exprimare”.

Bat-o vina de exprimare… și de libertate!

Nasra a revenit:

Articolul 30? Da, probabil că asta e. Deci Articolul 1 definește statul. Dar mă mai puteți întreba, că vă mai spun, c-așa o știu destul de bine. Da, să știți că la Articolul 1 e definiția statului, dar și forma de guvernământ.

Într-un fel, Horia Nasra s-a descurcat. Nu știm dacă în timpul conversației a reușit să arunce și un ochi în spațiul virtual, peste Articolul 1 din Constituția României. În fond, celălalt articol care ne interesa, cu privire la ”libertatea de exprimare” este la fel de însemnat precum Sănătatea ori Cultura. Toate trei însă, neglijate de ”statul român”.

Cristina Burciu (PSD)

Sunt în audiență, după ce termin sau îmi puteți scrie… dar vă ascult, în legătură cu ce?

I-am explicat doamnei deputat Burciu că o apelăm în legătură cu Legea fundamentală a statului Român. Mai exact, modul în care este cunoscută Constituția de către parlamentari – articolele 1 și 30.

Cristina Burciu ne-a asigurat că ne va resuna, iar aceasta deoarece se afla în acel moment într-o audiență. Oricum, e bine. Măcar în acest mod pot afla și parlamentarii despre existența și însemnătatea articolelor din Constituție.

O precizare merită adusă: când este contactată la telefon, deputatul Cristina Burciu se găsește adesea în ”audiențe”.  

Laszlo Attila (UDMR)

Senatorul UDMR, Laszlo Attila a fost luat prin surprindere și a cerut permisiunea să caute pe internet. “Nu le știu așa”, a punctat Laszlo Attila. Când a fost ajutat de reporterul Ziar de Cluj, atunci a realizat că este vorba despre forma de guvernământ a României și despre faptul că România este stat national, unitar și indivizibil. Cât despre articolul 30, nici măcar un mic ajutor din partea noastră nu a fost util.

„Nu sunt jurist, nu rețin articolele după nume”, a mai spus Laszlo Attila.

Iată ce prevăd articolele 1 și 30 din Constituția României. Așa poate vor afla și politicienii noștri despre ce este vorba:

Art. 1 – Statul român
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Art. 30 – Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *