Cine a învârtit morișca de vânturat milioane de euro pentru „reintegrarea” romilor de la Pata Rât? Unul de la Primărie, unul de la ONG, unul de la UDMR, unul de la Primărie…

Un proiect din fonduri norvegiene, în valoare totală de aproape 4 milioane de euro, desfășurat în ultimii doi ani și jumătate, ar fi trebuit să ajute la integrarea romilor din Pata Rât în societate prin mijloace complexe, plecând de la educație și culminând cu cireașa de pe tortul acestui proiect, cumpărarea de locuințe sociale și mutarea romilor de la Pata Rât în aceste locuințe, contra unor sume modice. Pe hârtie, lucrurile sunt foarte generoase, raportările arată minunat, însă realitatea din teren pare neschimbată. Romii de la Pata Rât sunt la fel de săraci, barăcile în care stau sunt la fel de insalubre, nu au apă curentă, toalete, iar la finalizarea proiectului din bani norvegieni, nici nivelul lor cultural nu pare a se fi schimbat.

Promotorul principal al proiectului pe fonduri norvegiene „Pata-Cluj” este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, cu partenerii: Habitat for Humanity Cluj, Fundația AltArt și Asociația Comunitară a Romilor din Coastei.

Cine sunt cei care „au salvat” romii de la Pata Rât?

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj

Gabriella Tonk, managerul proiectului Pata Cluj, este referent în cadrul Secretariatului General al UDMR.

Gabriella Tonk  este de profesie psiholog și a candidat pentru funcția de europarlamentar al României, în 2009, din partea UDMR, pe lista „solidarității maghiare”.

În anul 2011, UDMR a demarat un proces de dialog social intitulat „Consultarea Civilă Maghiară din Transilvania”, prin care intenţiona să atragă organizaţiile non-guvernamentale maghiare din Transilvania în procesul legislativ, considerând că expertiza acestor organizaţii se bazează pe practică, iar această expertiză ar trebui să se regăsească şi în actele normative. Coordonatoarea acestui program a fost Gabriella Tonk. Aceasta a ocupat și funcția de vicepreşedinte, subsecretar de stat, în cadrul Autorității Naţionale Pentru Protecţia Drepturilor Copilului, ca membră în Guvernul României (2005-2008), desemnată de UDMR.

Alături de Gabriella Tonk, în echipa ADI ZMC, mai regăsim alte 4 persoane, dintre care 3 de etnie maghiară: Eva Incze, asistent manager de proiect, Ildiko Dan, manager financiar, Júlia Adorjani, manager de proces, Bela Olimpiu Lăcătuș, manager de proces. 

Bela Olimpiu Lăcătuș, conform declarației sale de avere din 2011, a deținut funcția de inspector asistent la Direcția de Asistență Socială și Medicală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca și a mai participat, în calitate de coordonator regional, și la proiectul POSDRU din anul 2012, „Împreună pentru un început sigur!”, un proiect care își propunea dezvoltarea unui model integrat de incluziune socială și profesională a persoanelor de etnie romă și a persoanelor cu dizabilități. 

Julia Adorjani este psiholog și, conform unui document al proiectului Pata Cluj, a mai fost responsabilă anterior în proiecte de intervenție în comunitățile marginalizate. 

Partenerii din proiectul de 4 milioane de euro

Fundația AltArt, condusă de Istvan Szakats, manager de proiect în cadrul Pata Cluj, este înregistrată la Finanțe din data de 18 noiembrie1998. Conform bilanțului pentru anului 2016, afișat pe site-ul Ministerului de Finanțe, AltArt era pe minus la totalul de capital, cu suma de 64 664. Conform indicatorilor din contul rezultatului exercițiului anual, AltArt a obținut venituri din activități fără scop patrimonial în valoare de 476 691 lei, având cheltuieli privind activitățile fără scop patrimonial de 635 459 lei, înregistrând un deficit din activitățile fără scop patrimonial în valoare de 158 768 lei. 

Habitat for Humanity Cluj, condusă de Horea Jurcan, director executiv al asociației, dar și manager de proiect Pata Cluj, conform bilanțului financiar pentru anul 2016, a avut 979 742 lei venituri din activități fără scop patrimonial și 696 837 lei cheltuieli pentru același tip de activități, înregistrând un excedent de 282 905 lei. Din activități economice, asociația a obținut venituri în valoare de 559 165 lei, având cheltuieli privind activitățile economice de 890 715 lei, așadar o pierdere din activitățile economice de 331 550 lei. Asociația a încheiat anul cu un deficit/pierdere, per total, de 48 645 lei.

Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, condusă de Elena Rita Greta, a avut, în anul 2016,  27 215 lei la capitolul active circulante și venituri în avans în valoare de 23 694 lei. Capitalul total al asociației a fost însă de 385 de lei. În anul 2016, asociația a obținut venituri din activitățile fără scop patrimonial în valoare de 52 723 lei, având cheltuieli de 52 979 lei, înregistrând astfel un deficit de 256 de lei. Efectivul de personal privind activitatea fără scop patrimonial, așa cum este înregistrat la Finanțe, este 0. 

Preliminariile Pata Cluj

Conform informațiilor disponibile pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, Pata Cluj nu a fost primul proiect care a vizat integrarea socială a comunităților din Pata Rât. A fost doar consecința unei strategii gândite încă din 2011:

„Începând cu 2011, UNDP (Programul de Dezvoltare al Organizației Națiunilor Unite) facilitează procesul de mobilizare a resurselor existente pe plan local în vederea folosirii fondurilor europene pentru incluziunea socială a grupurilor dezavantajate. Întreg procesul este pentru moment concentrat pe zona Pata-Rat (ca fază pilot) însă viziunea urmărește dezvoltarea unei strategii pentru incluziunea socială a grupurilor dezavantajate la nivelul zonei metropolitane, care să acopere orizontul de timp 2012-2020.

In cursul acestei săptămâni (mai exact 17-18 Iulie 2012) o echipă tehnică formată din  experți din partea Primăriei, ai OIR-POSDRU, ADR Nord Vest, UNDP, Comisia Europeană (DG Regio), Biroului Regional al ANR, ISPMN și reprezentanți ai societății civile vor lucra pentru dezvoltarea acestei strategii si a unei listei de proiecte aferente.

 Proiectele identificate până acum se ridică la circa 1 milion de dolari

- construirea de locuințe sociale 
- crearea unui centru social multifuncțional (pentru familii monoparentale)
- infrastructura de afaceri in domeniul materialelor reciclabile (in zona Pata Rat)

Până la finalul lunii iulie 2012, Primăria s-a angajat să definitiveze fișele de proiect, să identifice imobilele necesare realizării investițiilor, să se asigure că proiectele au atât componenta de infrastructură, cât și componenta care să asigure funcționarea acestor investiții în timp și să indice care dintre proiecte necesită Asistență Tehnică.

Pe termen mediu și lung se are în vedere dezvoltarea de proiecte în valoare de 60 de milioane de euro, pentru perioada 2012-2020, iar arealul de implementare este Zona metropolitana Cluj. 

Ehipa de lucru de la Cluj

Începând cu iulie 2012, în Cluj funcționează un nucleu local format dintr-un Coordonator Local al Proiectului (Gabriela Tonk), 2 Community Developers (Olimpiu Lacatus și Julia Adorjani), Coordonatorul Activității de Cercetare (Cristina Rat) și un reprezentant al grupului de Lucru a Societății Civile - gLOC (Eniko Vincze) pe partea de watch-dog/monitorizare”, putem citi într-un comunicat de pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca.
 
Ce s-a ales din aceste planuri? Pata Cluj, un proiect care a cheltuit aproape 4 milioane de euro, fonduri norvegiene, fonduri ale căror rezultate nu se văd pe teren, pentru că romii de la Pata Rât trăiesc în același ghetou insalubru, la fel de văduviți de educație, cultură, locuri de muncă, apă curentă ș.a.m.d.

Romii au fost reintegrați cu jeepuri

Ziar de Cluj prezenta, în luna aprilie a anului 2015, cum ADI ZMC achiziționa mașini și jeepuri pentru a reintegra romii din ghetoul Pata Rât. Jeepurile au trecut prin ghetou, dar ghetoul, din păcate, la finalizarea proiectului, a rămas:

„Pentru incluziunea socială a romilor din Pata Rat s-au dat milioane de euro și se dau în continuare. Fonduri UE, Fonduri Norvegiene, fonduri locale, toata lumea sare cu banul, pentru frumosul scop de a ne integra țiganii care trăiesc pe rampa de gunoi a Clujului. Până acum, nimeni nu a reușit mare lucru, iar majoritatea proiectelor se dovedesc a fi, la final, o pâine caldă împărțită între cei care se ocupă de implementarea lor. Exemplul pe care îl prezentăm vine să întărească această regulă: o asociație de-a Primăriei care derulează pe rampa de gunoi proiectul Pata-Cluj, cu o finanțare de 2 milioane de euro din fonduri norvegiene, cumpără trei mașini noi, dintre care un JEEP, pentru a se deplasa în mijlocul celor 300 de familii de romi din Pata Rât.

Organizația care desfășoară procedura de achiziție publică pentru cele trei autoturisme este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, pentru proiectul “Pata-Cluj”. Este un proiect finanțat de Guvernul Norvegiei prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 în cadrul Programului “Combaterea Sărăciei”, iar bugetul lui este de peste 2 milioane de euro. Are, evident, un nume pompos: «Intervenții sociale pentru desegregarea si incluziunea socială a grupurilor vulnerabile din Zona Metropolitană Cluj, inclusiv a comunităților de romi marginalizate».

Numai că cei angrenați în desfășurarea proiectului, al cărui manager este Gabriella Tonk, membru UDMR, nu ar putea lupta cu sărăcia din Pata Rât fără cele trei mașini nou-nouțe, dintre care una 4x4, pe care urmează să le achiziționeze.

În planul de achiziție al Asociației care implementează proiectul sunt trecute două mașini mici, 4x2, și o mașina 4x4. Toate trebuie să fie fabricate cel târziu anul trecut, dacă nu chiar în 2015 și să aibă dotări moderne. Prețul lor este estimat la peste 160.000 de lei, fără TVA, adică aproape 40.000 de euro”, scria Ziar de Cluj.

Proiectul Pata Cluj pare, așadar, în lumina faptelor și a rezultatelor, mai precis, a lipsei de rezultate, o morișcă de vânturat bani, un proiect, ca toate celelalte proiecte mărețe ale Clujului, făcut să sune bine, să coste mult, să aibă rezultate pentru comunitate bune doar ca gumă de mestecat declarativ, adevăratele câștiguri aparținându-le de fapt celor care l-au implementat.


Comentarii

DUCU

17.05.2017 11:56

ASA MULTI BANI DATI PE MANA INCOMPETENTEI DE TONK????? REZULTATUL ESTE SI O SA FIE UN MARE 0,. DIN PACATE. aCESTA TONK , IN AFARA DE FAPTUL CA S'A INCONJURAT NUMAI DE CONATIONALI ,CARE AU LUAT LUAT SALARII MARI, MARI NU A FACUT NIMIC SEMNIFICATIV.    tOTUSI CINEVA URMARESTE ACESTI BANI???? URMARESTE CINEVA ATINGEREA OBIECTIVELOR????CA DE OBICEI BANI IROSITI . 

Adauga comentariu