Cine este proprietarul de drept al Muntelui de Gunoi de la Pata Rât: CJ sau Primăria? Și cine este responsabilul de fapt al dezastrului ecologic

Îmbolnăvirea populației din apropierea rampei de gunoi de la Pata Rât a fost cunoscută încă din anul 2009. Iar prin lipsa de implementare a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor și prin absența asumării politice a dezastrului ecologic de la Pata Rât – fapta poate fi încadrată drept genocid. Al cui este însă Muntele de Gunoi și implicit cui îi revine responsabilitatea privind genocidul și catastrofa ecologică – Consiliului Județean Cluj sau Primăriei lui Emil Boc? Cine se face vinovat – nașul ori finul?

După cum aminteam, un studiu comandat de CJ Cluj și realizat de Centrul de Mediu și Sănătate în 2009, privind Evaluarea Impactului asupra Stării de Sănătate în Relație cu Obiectivul “Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în jud. Cluj“, arăta faptul că există un raport nemijlocit între depozitele de deșeuri de la Pata Rât și îmbolnăvirea populației din zona limitrofă. Aici s-a constatat, în urma studiului, o recurență crescută a bolilor bronhopneumopatice, cerebrovasculare sau a cancerului, toate datorate unei toxicități majore. Valorile de toxicitate măsurate în studiul comandat de CJ arătau că în 2009: plumbul, cuprul și bariul depășeau mult valorile normale și se apropiau de pragurile de alertă; în mai multe puncte de măsurare seleniul depășea chiar și pragurile de intervenție; miniul ajungea să depășească de 10 ori chiar și pragul de intervenție. (Mai multe detalii aici).

Prin intermediul HCL 18/29.08.2013, Consiliul Local a decis asupra rampei de gunoi de la Pata Rât: terenul cu o suprafață de 182.080 mp era dat spre administrare Consiliului Județean Cluj:

“Art. 1. Se aprobă darea în administrare, Consiliului Județean Cluj, a terenului situat în municipiul Cluj-Napoca, zona Pata Rât, în suprafață de 182.080 mp, identificat prin număr cadastral 298780, înscris în CF nr. 298780 Cluj-Napoca, cu drept de proprietate dobândit prin lege în favoarea municipiului Cluj-Napoca, prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca.

Art. 2. Terenul identificat la art. 1 se dă în administrarea Consiliului Județean Cluj în baza unui protocol de predare-primire, în scopul implementării proiectului “Sistem Integrat de Management al Deșeurilor“ din județul Cluj, obiectiv “Închidere și ecologizare depozit de deșeuri neconform“ Pata Rât“.

Pe acest teren din zona denumită toponimic “Pata Rât“ este amplasată rampa de deșeuri urbane. Această rampă de depozitare trebuia să-și sisteze activitatea încă din anul 2010. Muntele de Gunoi a continuat să crească, iar activitatea de depozitare a deșeurilor în zonă nu a fost stopată. 

Practic, CJ Cluj a primit spre administrare și implemetare a proiectului de închidere a rampei/ecologizarea zonei, terenul de 182.080 mp, obținând astfel calitatea de Administrator. Însă, Proprietar de drept a rămas, în continuare, Primăria municipiului Cluj-Napoca. 

De asemenea, prin intermediul HCL 364/2014 a fost semnat un Protocol de parteneriat între Primărie, CJ și firma S.C. SALPREST RAMPA S.A., privind “reglementarea depozitării deșeurilor din județul Cluj pe platformele de stocare temporară autorizate și în curs de autorizare până la deschiderea celulei de la depozitul nou, ecologic, dar nu mai târziu de 31.12.2015, precum și monitorizarea depozitului neconform de la Pata Rât“. Un exemplar din acest Protocol a fost trimis spre avizare Agenției pentru Protecția Mediului Cluj. 

Ei bine, au urmat acuzații atât din partea Cj Cluj, cât și a SC SALPREST, privind depozitarea ilegală suplimentară a peste 500.000 mc de deșeuri, ceea ce modifica implicit datele contractului și mai ales costurile alocate. În tot acest răstimp, Primăria tăcea mâlc, deoarece la înaintare era Consiliul Județean, în calitate de administrator. 

Dar iată că au venit și incendiile repetate de la Pata Rât, începând din iulie și până în octombrie 2017, rampa de gunoi a tot ars. În cadrul vizitei făcute de ministrul Mediului de atunci, Grațiela Gavrilescu, în octombrie 2017, la rampa de gunoi de la Pata Rât, la întâlnire a participat primarul Emil Boc și nu Alin Păunel Tișe, în calitate de președinte al CJ. A fost un gest rușinos, care nu a trecut neobservat. Explicația este însă alta: primarul Boc a fost prezent la dicuțiile cu Grațiela Gavrilescu deoarece, de drept, primăria municipiului Cluj-Napoca este proprietarul Muntelui de Gunoi de la Pata Rât. Ce-i drept, responsabilitatea împărțită între primărie și CJ reprezintă un aspect mai puțin cunoscut pentru publicul larg. Se pare că acest aspect nu era cunoscut nici de către ministrul Grațiela Gavrilescu. Ori cei care ar fi trebuit să o informeze de la Ministerul Mediului sunt niște amatori, sau de rea credință, nu știm, dar se pare că nici acolo sus, la Minister, nu se știe despre această delegare consfințită între municipalitatea clujeană și Cosniliul Județean Cluj.

Dar mai avem o nelămurire, pe lângă aceasta a păstrării la secret a acestei proprietăți pe deșeuri: Consiliul Județean, care a avut încă din 2009 evaluările cu privire la impactul asupra sănătății populației, care a fost înștiințat pe cale oficială de către Centrul de Mediu și Sănătate, cu privire la genocidul (așa susținem noi că se poate încadra fapta, având în vedere că sunt supuse unei discriminări, conform definișiei legale, grupuri distincte de populații) din zona limitrofă a Muntelui de Gunoi, au înștiințat decidenții județeni (respectiv Alin Tișe și compania) ori nu, pe cei din Primăria municipiului Cluj-Napoca (pe Sorin Apostu, în acel an - care era în legătură directă cu fostul primar, pe vremea aceea premier al României, Emil Boc) cu privire la acest aspect? În calitate de proprietar de drept, primăriei trebuiau să-i fie aduse la cunoștință rezultatele studiului.

În lipsa unei informări corecte, suntem în măsură să susținem că, de fapt, atât CJ, cât și Primăria Cluj-Napoca au acționat în mod tacit, concomitent și iresponsabil, fără a lua măsuri în această privință.

Și ne mai întrebăm: Agenția pentru Protecția Mediului – a fost informată cu privire la existența studiului din 2009? Dacă da, de ce a tăcut această instituție și a tolerat absența măsurilor la nivelul autorității județene și locale?

Iar dacă premierul Emil Boc a cunoscut datele problemei (dacă l-a informat primarul Sorin Apostu, sau președintele de CJ Cluj, ALin Tișe - chit că erau cam certați pe atunci), de ce a tăcut?

Și, mai grav, știind că municipalitatea este proprietarul Muntelui de Gunoi, de ce nu a luat nici o măsură în acest sens? Cine se face vinovat, de drept și de fapt, de catastrofa ecologică de la Pata Rât, dar mai ales de îmbolnăvirea gravă a populației din Sânnicoară și Apahda datorată acesteia?

AȘTEPTĂM RĂSPUNSURI LA ACESTE ÎNTREBĂRI:

Comentarii

Elf

08.03.2018 22:55

Stimata redacție.Reafirm observația mea ca si depozitul RADP ( piramida lui Boc) se afla amplasat in arealul celor 18 ha cat cuprinde zonaPata Rât.Adică rampa este construită intr-o zona unde depozitarea este ilegala!Pata Rât nu înseamnă doar zona in care s-a depozitat gunoiul ,este o zona mult mai extinsa.Depozitul RADP se afla pe un teren al primăriei Cluj aflat la 30m de gunoiul vechi.Cum terenul a aparținut tot primăriei Cluj si in cazul depozitului vechi, consider ca este foarte posibil ca primăria Cluj sa fi depozitat gunoiul începând cu 2015 pe un teren cu interdicție de depozitare.

Adauga comentariu