Normele europene sunt incalcate flagrant in Romania. Desi legislatia Uniunii Europene prevede existenta unui centru de transplant hepatic la un milion de locuitori, in Romania exista un singur astfel de centru, in Bucuresti, care deserveste 22 de milioane de persoane. La Cluj-Napoca vin anual, peste 900 de pacienti cu ciroza, la Institul de Gastroenterologie si Hepatologie. Cu toate ca institutul clujean realizeaza o serie de operatii in premiera europeana, el inca “nu se califica” pentru a deveni centru regional de transplant hepatic.
Tragedia aviatica din Muntii Apuseni continua sa scoata la iveala problemele sistemului medical romanesc. Ficatul pacientei de 64 de ani decedata la Spitalul Judetean de Urgenta din Oradea, destinat Institutului Fundeni, a fost pierdut, odata cu speranta la o viata mai buna pentru cei 475 de pacienti cu ciroza, aflati pe listele de asteptare pentru transplant, publicate de Agentia Nationala pentru Transplant (ANT).
“Prelevarea a inceput luni la ora 17. Am asteptat avionul de la Bucuresti si dupa incindent am decis cu domnul doctor Zota (coordonatorul progamului national de transplant – n.r.) sa intervenim ca sa nu pierdem toate organele. Un pacient aflat in moarte cerebrala este foarte instabil si prezinta un risc foarte mare. (…) Ficatul nu a mai putut fi prelevat”, a spus, pentru Ziar de Cluj, coordonatoarea programelor de transplant din Bihor, Carmen Pantis.
Medicii spun ca organul ar fi putut fi salvat daca in Transilvania ar fi existat un Institut de Transplant Hepatic, iar ficatul nu ar fi trebuit trimis atat de departe. Conform normelor europene, in tara ar trebui sa existe 4 centre de Transplant Hepatic si 11 centre de Transplant Renal. In realitate, insa, in Romania exista un singur Institut de Transplant Hepatic – Institutul Fundeni si doua centre de Transplant Renal – unul la Cluj si altul la Bucuresti.
“In Transilvania nu exista niciun Institut de Transplant Hepatic. Donatorii cei mai multi provin din Transilvania. Parea mea personala e ca ar trebui sa existe un astfel de Institul in Transilvania”, a continuat Pantis.
Potrivit specialistilor in chirurgia ficatului, la un an dupa operatia de transplant, rata de supravietuire e de 92%. La cinci ani ajunge la 80%, iar la 10 ani, poate sa scada la 60-75%. In 2013, In Romania s-au facut peste 100 de operatii de transplant hepatic, potrivit ANT.
Institutul “Octavian Fodor” are perfomanta, dar “nu face politica”
Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie “Octavian Fodor” din Cluj-Napoca are performante notabile in chirurgia ficatului, insa inca nu poate sa devina Institut de Transplant. Sursele Ziar de Cluj arata ca ar fi vorba despre un “razboi rece” pe bani, intre Cluj si Bucuresti.
“Clujul are de suferit, pentru ca desi are specialisti in transplant hepatic nu face politica. Chestiunea in cauza se acutizeaza mai mult cand Clujul este singurul centru din tara care are un institut de transplant renal pe langa Bucuresti. Sunt orgolii si e vorba si de partea financiara”, au dezvlauit surse medicale pentru Ziar de Cluj.
In Romania un tansplant de ficat este decontat la 70 de mii de euro, iar un transplant de rinichi este decontat la 20 de mii de euro. Cei doi rinichi ai pacientei din Oradea au ajuns la Institutul de Transplant Renal, iar corneea la Bucuresti.
” Echipa condusa de Liviu Constantin de la Institutul de Transplant Renal din Cluj era in Oradea si a preluat rinichii, iar corneea a fost prelevata de o echipa de oftalmologi din Oradea. Din pacate, ficatul s-a pierdut. Corneea a ajuns la Spitalul Militar din Bucuresti”, a spus coordonatoarea Centrului de Transplant din Bihor.
Performanta da, bani nu
Contactat telefonic, managerul Institutului “Octavian Fodor” a declarat ca spera ca in 2-3 ani in spital se vor putea face operatii de transplant. Institutia are nevoie, insa, de ajutorul autoritatilor locale. Potrivit reprezentantilor Institutului de Hepatologie, institutia are nevoie de cateva milioane de euro pentru a dota un corp de cladire care sa fie destinat exclusiv operatiilor de transplant.
“Noi acuma ne luptam sa dezvoltam infrastructura si sa facem extinderi pe partea de Terapie Intensiva, plus un bloc operator care sa corespunda cerintelor. Speram ca in 2-3 ani, cu toate poticnelile posibile sa reusim sa punem la punct cladirea, ca pacientii sa intre in circuitul de transplant hepatic”, a precizat managerul Institutului de Gastroenterologie si Hepatologie “Octavian Fodor”, Mihai Mlesnite.
Institutul clujean desi este cel mai important centru medical din Romania pe partea de Gastroenterologie si pe o parte de Hepatologie si are numeroase reusite medicale, inca “nu se califica” pentru a deveni centru regional de transplant.
“Este vital ca la Cluj sa existe un Institut de Transplant Hepatic. E mai mult decat obligatoriu, iar argumentele pentru asta sunt superflue. Ideea e ca acest institut sa fie facut practic, pentru ca in Transilvania exista peste 8 milioane de suflete. Clujul ar fi centrul cel mai bine calificat din tara dupa Fundeni. (…) E nevoie de vointa autotitatilor locale si central ca sa punem in practica ideea. Deziderat exista, performantele exista, tehnic suntem pregatiti asa ca e absolut obligatoriu sa se creeze acest Institut de Transplant Hepatic”, a aratat profesorul Marcel Tantau, medic in cadrul Institutului de Gastroenterologie si Hepatologie “Octavian Fodor”.
Profesorul Tantau a realizat, in noiembrie 2013, o interventie medicala endoscopica, in premiera in Romania si in Europa de Sud-Est, pentru tratarea unei boli rare a esofagului, Achalazia, dupa o tehnica de ultima generatie descoperita in Japonia.
La ora actuala, in Cluj-Napoca se efectueaza o operatie premergatoare transplantului de ficat, respectiv montarea de tipsuri, operatie care prelungeste viata unui pacient bolnav de ciroza, aflat pe listele de asteptare pentru transplant, cu un an.
“Operatia reprezinta un pas extraordinar, pentru ca ii prelungeste viata pacientului cu aproape un an, timp in care se poate gasi un donor compatibil. In urma operatiei noi il tinem intr-o viata biologica corecta fara sa afectam anatomia ficatului”, a explicat profesorul Marcel Tantau, de la Institutul “Octavian Fodor”.
Anual, la Cluj-Napoca ajung aproape 1.000 de pacienti cu hemoragii digestive, complicatii ale cirozei hepatice. Potrivit reprezentantilor unitatii medicale din Cluj-Napoca, jumatate din pacientii institutului provin din alte regiuni decat Transilvania.