Cercetatorii clujeni ii analizeaza pe europeni: mai bogati, dar mai poluati

Nu doar cercetatorii britanici vin cu studii ale caror rezultate ne uimesc, ci si cei de la UBB. Cercetătorii clujeni au analizat relația de actualitate dintre poluare și creștere economică.

O echipă de cercetători din cadrul Facultății de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai, împreună cu parteneri de la alte universități, a publicat recent un articol care analizează relația de actualitate dintre poluare (exprimată prin emisiile de CO2 pe cap de locuitor) și creșterea economică (exprimată prin PIB pe cap de locuitor) în țările Europei Centrale și de Est. Pentru a face abstracție de dezechilibrele importante experimentate de aceste țări după sfârșitul Războiului Rece, analiza empirică se concentrează asupra perioadei 1996–2015.

Rezultatele studiului arată că, la nivel agregat, o creștere a PIB-ului s-a dovedit a fi asociată cu o creștere a CO2, pentru grupul de țări din Europa Centrală și de Est. Mai exact, creșterea CO2 în urma creșterii PIB este relativ ușoară în jurul unui nivel al PIB-ului estimat la aproximativ 19.900 USD, dar amploarea acestui efect crește pe măsură ce ne îndepărtăm de acest prag către valori mai scăzute, respectiv înalte ale PIB. Robustă din punct de vedere metodologic, în prezența unor variabile de control suplimentare și pentru diferite măsurători ale calității mediului, această constatare sugerează că ar trebui acordată mai multă atenție țărilor din Europa Centrală și de Est din perspectiva mediului, deoarece dezvoltarea lor economică continuă pare să fie asociată cu o consolidare a emisiilor de CO2. 

În primul rând, în țări precum Croația, Estonia, Polonia și Slovacia relația este neliniară, cu existența a două praguri ale PIB-ului definind fie o relație în formă de N (Croația și Estonia), fie un model de N-inversat (Polonia și Slovacia). În al doilea rând, o legătură de forma U-inversat (U) se găsește în Republica Cehă și Ungaria (Bulgaria și Letonia), asociată cu existența unui nivel maxim (minim) de emisii de CO2 în aceste țări. În al treilea rând, în unele țări relația este monotonă (crescătoare în Lituania), în timp ce în România și Slovenia, legătura dintre PIB și CO2 nu este semnificativă statistic.

Luând în considerare rezultatele per ansamblu, unele implicații importante ar putea fi subliniate. În ciuda unei tendințe agregate ascendente a relației dintre CO2-PIB, unele țări din ECE au reușit să asigure atât un PIB mai mare, cât și emisii de CO2 mai scăzute. Analizând pe baza unor corelații simple – care trebuie tratate cu precauție – o astfel de legătură negativă între creșterea viitoare a PIB-ului și scăderea emisiilor de CO2 poate apărea în țări cu un sector industrial relativ mare dar curat, în care productivitatea muncii ridicată suportă tehnici complexe. Astfel de țări ar trebui să fie analizate mai în detaliu, întrucât ar putea oferi informații relevante cu privire la modul în care se poate asigura o creștere economică mai mare împreună cu o scădere a poluării, eventual urmând politicile corespunzătoare documentate deja de literatura de specialitate (de exemplu, adoptarea unor politici mai prietenoase cu mediul sau adoptarea de reglementări împotriva ''paradisurilor de poluare'').

Dintr-o perspectivă mai generală, concluziile studiului subliniază pericolul unei politici de mediu unice la nivelul Uniunii Europene. Într-adevăr, o astfel de politică unică ar putea afecta în mod diferit activitatea economică a țărilor din Europa Centrală și de Est, având în vedere eterogenitatea evidențiată în relația dintre poluare și activitatea economică la nivel de țară. În schimb, o strategie care să țină cont de diferențele la nivel de țară, de exemplu referitor la eforturile depuse deja pentru combaterea poluării sau în ceea ce privește relația individuală dintre CO2 și PIB-ul țărilor ar putea depăși ca eficienţă o politică unitară în asigurarea creșterii economice, fără a degrada mediul.

Pentru mai multe detalii despre studiu puteți accesa link-ul.

Adauga comentariu