Patru imobile din Cluj-Napoca au fost repartizate in Clasa 2 in ceea ce priveste riscul seismic, si, dupa multe insistente, lista lor a fost dezvaluita pentru Ziar de Cluj de autoritatile responsabile. Problema a iscat si o contradictie: in timp ce prefectul Vuscan atrage atentia ca in judet sunt aproape 3.000 de cladiri neexpertizate si se cer masuri, municipalitatea clujeana sustine ca starea imobilelor din oras “nu a adus in dezbaterea Consiliului Local necesitatea alocarii de fonduri pentru expertizarea si incadrarea vreunuia in clase de risc seismic”.
Nicio cladire din Cluj-Napoca nu a fost incadrata in Clasa 1 de risc seismic, cea mai periculoasa, in schimb sunt 11 la Turda si in mediul rural. Municipiul este ”reprezentat” insa la Clasa 2, a imobilelor care pot suferi degradari structurale majore, dar a caror prabusire e putin probabila, cu 5 pozitii. E vorba insa de patru cladiri, pentru ca la o adresa figurau doua cladiri, dupa cum a explicat Ignat Morar, director de cancelarie la Prefectura Cluj.
Prima pe lista este cladirea de pe strada Motilor, la numarul 103, construita in 1840 si locuita de doua persoane. Functioneaza aici si Kvartett, un magazin de instrumente si accesorii muzicale.
Urmeaza imobilul de pe strada Matei Corvin, nr. 3, datand din 1942, locuita de 3 persoane. Cladirea adaposteste localul Bistro Viena si anticariatul Roser.
Cladirea de pe strada I. C. Bratianu nr. 2-6 este cea care figureaza cu doua pozitii. Apartine bisericii romano-catolice si a fost construit in 1926. Are demisol, parter si un etaj si este locuita de 10 persoane.
Cea de-a patra cladire incadrata in Clasa 2 este situata pe Bulevardul Eroilor, nr. 3, are, de asemenea, demisol, parter si etaj si este locuita de 15 persoane. De asemenea, aici mai figureaza un local “La Gavrila”, descris drept “carciuma de voie buna, beutura si cultura generala”.
Clasa 2 e un fel de flacara de veghe
Datele au fost furnizate Prefecturii de catre cei de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) care au sustinut pana inclusiv ieri ca nu detin o asemenea lista.
“Toate au fost expertizate si, cu siguranta, proprietarii au aflat la momentul respectiv care sunt riscurile, dar nu e nici un pericol major. Clasa 2 e un fel de flacara de veghe. Pe plan national este cu adevarat pericol doar in sudul si estul tarii, atat ca intensitate, cat si ca risc pentru populatie”, a declarat Morar.
Aspectul cel mai ingrijorator ar fi, in opinia prefectului Gheorghe Vuscan, faptul ca la nivel judetean 2.966 de cladiri care nu au fost expertizate niciodata. Dintre acestea, 52 sunt in Cluj-Napoca, 200 la Turda, 23 la Dej, 880 la Gherla si 1.811 in comune.
“In primul rand, aceste verificari ar trebui facute de proprietari, insa ei nu au bani. Urmeaza primariile, insa cei de acolo nu vor sa dea bani publici pentru proprietati private. Eu cred ca ar trebui sa se faca la nivelul comunitatii locale un fond alocat expertizarii cladirilor. Este o treaba cat se poate de serioasa, o locuinta neglijata poate pune in pericol nu doar viata proprietarului, ci si a altor oameni in caz de cutremur”, a declarat prefectul.
Oficialii primariei Cluj-Napoca au furnizat un raspuns pe acaesta tema in care precizeaza ca municipiul este situat geografic in zona seismic de nivel 6.
“Precizam ca din punct de vedere seismic, teritoriul tarii este impartit pe zone seismice incadrate pe o scara a valorilor de la 6 la 9, in care cifra 6 corespunde zonelor cu risc minor de producere a unui seism cu impact semnificativ, iar cifra 9 corespunde zonelor in care exista riscul major de producere a seismelor care pot afecta semnificativ activitatea umana.
Din punct de vedere seismic, starea imobilelor aflate in proprietatea /administrarea municipalitatii ( chiar si dupa cutremurul din martie 1977 ), nu a adus in dezbaterea Consiliului Local necesitatea alocarii de fonduri pentru expertizarea si incadrarea vreunuia in clase de risc seismic” au aratat acestia.
De asemenea, conform Normativului P100-92 aprobat de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, la aceasta clasa de risc , in cazul unui seism “sunt asteptate degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile elementelor nestructurale pot fi importante”, fapt ce s-ar manifesta prin desprinderi de ornamente , tencuiala sau elemente de zidarie.
“Este greu de anticipat ca in aceasta zona producerea unui seism ar putea determina prabusirea unui imobil. Dezvoltatorii imobiliari trebuie sa aiba permanent in atentie pe timpul constructiei respectarea cerintelor prevazute in documentatia tehnica. La achizitia unui imobil este indicat a se verifica anul construirii imobilului, extinderile fata de situatia initiala si cum ar fi putut afecta acestea structura de rezistenta, si, cel mai important lucru , sa nu ezite in a cere opinia unui specialist in domeniul constructiilor”, atentioneaza cei de la primarie.
Foto: visitcluj.ro