Cea mai mare dramă de mediu din Europa

Cioturi de arbori cu circumferința de peste 5 metri, ulei de motor ars, pâraie distruse, buldozere și drujbe care ”cântă” neîncetat pe toate văile de-a lungul râului Cerna. Așa se prezintă astăzi Parcul Național Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din România. Pădurile rămase neatinse, formate prin procese naturale după ultima era glaciară, au fost devastate sistematic cu voia Romsilva, administratorul parcului și cu girul Ministerul Mediului, autoritatea publică centrală care face politicile în domeniu.

Agent Green publică astăzi primul episod din seria de investigații intitulată ”Un Masacru Național / Out of Control” pentru a atrage atenția publicului larg și pentru a responsabiliza Ministerul Mediului să protejeze strict cele 13 parcuri naționale din România.

În primul episod este prezentată situația Parcului Național Domogled – Valea Cernei, cel mai mai mare din România, dar și cel mai degradat dintre toate. Investigația este realizată în cadrul campaniei internaționale ”Save Paradise Forests” derulată de Agent Green în parteneriat cu fundația EuroNatur. ”Eradicarea ultimelor păduri virgine din România reprezintă cea mai mare și mai presantă dramă europeană în prezent, dar nimeni nu pare să observe”, a spus Gabriel Schwaderer, directorul executiv al fundației EuroNatur. ”Dacă ministerul nu acționează acum, vom pierde cele mai prețioase păduri în 2-3 ani de acum. 35.000 de români au semnat deja petiția pentru protejarea parcurilor naționale”, a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green. EuroNatur și Agent Green cer Ministerului Mediului să interzică exploatările forestiere comeciale în toate parcurile naționale, să includă toate pădurile virgine și seculare de pe raza parcurilor în zone strict protejate și să adopte un model modern, independent și bine finanțat de management pentru toate parcurile naționale. Instituțile Uniunii Europene trebuie de asemenea să se implice proactiv pentru a proteja pădurile din România care reprezintă cel mai prețios tezaur natural din Europa.

12 din cele 13 parcuri naționale din România nu respectă criteriile internaționale de conservare care presupun prioritizarea obiectivelor de protecție în aplicarea planurilor de management și interzicerea exploatării industriale a resurselor. Statul român nu finanțează parcurile naționale. Acestea sunt administrate de Romsilva care impune o politică de exploatare industrială în pofida conservării.Parcul Național Domogled – Valea Cernei acoperă aprozimativ 62.000 ha și este cel mai mare din România, întinzându-se de-a lungul râului Cerna, înconjurat de munți care până recent erau acoperite de păduri neîntrerupte de fag, gorun, paltin și pinul negru de Banat (specie endemică). Domogledul a făcut parte pănă de curând din ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei, statut pierdut în ultimii 3 ani din cauza exploatării pădurilor intacte. Doar Cernișoara, o vale afluentă râului Cerna mai rămăsese neatinsă, dar anul acesta chiar și aceasta a fost exploatată în două locuri, altele 4 fiind planificate pentru la anul. În ansamblu, doar 48% din suprafața parcului este strict protejată, o mare parte din zona de protecție fiind pajiști alpine și stâncării.

Directorul parcului a evită investigatorii Agent Green și comisarii Gărzii de Mediu

După ce au documentat tăierile din parc, echipa de investigații a încercat în mod repetat să îl confrunte pe directorul parcului cu dezastrul din parc. Oficialul Romsilva a găsit de fiecare data scuze ridicule pentru a scăpa de interviu. Același lucru s-a întâmplat și când echipa Agent Green l-a căutat pe offcial la sediul parcului, unde era așteptat simultan și de comisarii Gărzii de Mediu aflați în inspecție anunțată.

Sit UNESCO amenințat

Unele păduri seculare de fag din Parcul Național Domogled – Valea Cernei au fost incluse în Patrimoniul Mondial Natural UNESCO. Ele apar ca niște mici insule intacte, restul parcului îndeplinind funcția de zonă tampn în acest caz. Însă tăierile masive din ultimii câțiva ani realizate în imeidata vecinătate a trupurilor UNESCO pun în pericol acest patrimoniul mondial. Pădurea UNESCO ”Iauna Craiova” din Domogled este cel mai elocvent exemplu de sit periclitat.

Comunitățile locale și peisajele de patrimoniu cultural sunt afectate de tăieri                                

Domogled adăpostește în Valea Cernei de asemenea peisaje culturale de o frumusețe covărșitoare, unde rezidenții duc o viață tradițională în armonie cu natura unde pădurea veșnică le-a fost adăpost de milenii. Însă astăzi chiar și aceste păduri urmează să fie distruse, fiind scoase pentru prima oară la licitație și o rețea de drumuri forestiere noi fiind planificată pentru a străpunge muntele, fapt care îi îngrijorează pe cei 24 de locuitori care trăiesc în 11 gospodării din satul de munte Ineleț. Zona nu a fost niciodată exploatată commercial, pădurea are o vârstă medie de 210 ani, iar lemnul care ar urma să se taie nu este pentru comunitatea locală ci pentru mari fabrici de procesare.

Neprețuitele păduri seculare ajung pe piață în cele mai ieftine produse?

Chiar dacă sunt cele mai valoroase păduri din punct de vedere al biodiversității, pădurile seculare oferă cea mai redusă valoare economică, intrând la categoria de calitate inferioară numită ”lemn de foc”. Unele piese ajung în mobilă din lemn masiv și de cele mai multe ori în banale plăci. ”Recent, industria și Guvernul au inventat o criză a lemnului de foc doar pentru a justifica și mai multe tăieri de pădure, mai ales în cele seculare cu pretextul emoțional de a salva oamenii de la îngheț. Pădurile din parcurile naționale înseamnă doar 1% din suprafața țări. Distrugerea accelerată a parcurilor naționale sub pretextul crizei lemnului de foc este o manipulare a adevărului. Există suficientă pădure în regim de exploatare comercială în România pentru a asigura necesarul de lemn de foc an de an. Problema este că fabricile de procesare puse în ultimii 10-15 ani au nevoi prea mari de materie primă”

 Solicitări adresate ministerului Mediului:

1. Aplicarea scopului și obiectivului principal de non-intervenție pe toată suprafața parcurilor naționale în conformitate cu legislația națională, criteriile și recomandările Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN)

2. Preluarea administrării unitare și eficiente a tuturor parcurilor naționale de către Stat în cadrul ANANP (Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate).

3. Finanțarea pentru administrarea parcurilor naționale din bugetul de Stat, conform OUG 57/2007, art. 30 (2)

4. Restructurarea Consiliilor Științifice pentru a fi formate exclusiv din cercetători și cadre universitare, independente și cu integritate morală

5. Identificarea surselor financiare pentru achiziționarea de către Statul Român a terenurilor private din parcurile naționale acolo unde proprietarii doresc în mod voluntar să își vândă terenurile

6. Acordarea compensațiilor pentru proprietarii privați de păduri și pajiști situate în parcuri naționale

7. Ajustarea limitelor parcurilor naționale pe criterii științifice pentru cuprinderea pădurilor virgine/multiseculare alăturate sau a ecosistemelor, integral (de exemplu Coșava Mică în Semenic sau Câmpușel în Retezat)

8. Informatizarea gestiunii și a managementului ariilor protejate prin utilizarea aplicației SINCRON

9. Înființarea de parcuri naționale noi (de exemplu Parcul Național Munții Făgăraș și Parcul Național Munții Țarcu)