Ce va face administrația cu cei 300 milioane euro pentru metrou: „Îmi este greu să vă spun în acest moment că vor fi făcute cinci sau șepte stații...” Garanția succesului: studiile geo „serioase”

Clujul ar putea primi doar 300 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru realizarea metroului. Vicele Dan Tarcea nu se poate pronunța asupra lucrărilor care vor fi sponsorizate din acești bani, dar consideră că studiile geotehnice „serioase” vor oferi soluții pentru a evita eșecul Podului Porțelanului, blocat de un boț de sare după studii geo similare, plătite din bani publici. 

Metroul va avea mai multe surse de finanțare

„Da, așa este. Vom primi 300 milioane de euro. 

Dar aș vrea să privim partea plină a paharului: în momentul în care am promovat acest proiect și am început proiectul cu studiile de fezabilitate, nu aveam asigurată nici un fel de finanțare. 

Am început, practic, estimând că vom putea să începem acest proiect peste 10-15 ani. 

Șansa vine pentru cei care sînt pregătiți. Ori noi am fost și suntem pregătiți pentru a putea absorbi și din acest moment o parte din banii puși la dispoziție de UE. 

Un asemenea obiectiv, așa de mare, are mai multe surse de finanțare. Nu are doar o singură sursă de finanțare. 

În acest moment vorbim despre PNRR. De asemenea, sînt discuții la nivel guvernamental, ale primarului Emil Boc cu domnul prim-ministru Cîțu și cu ceilalți membri ai Guvernului, ca acest proiect să aibă și o altă sursă de finanțare.

Poate fi de la bugetul statului ori din fondurile structurale UE pe exercițiul financiar 2021-2027”, a declarat vicele Dan Tarcea într-o intervenție. 

La ce sunt buni cei 300 mil euro?

Întrebat ce ar putea realiza Primăria din cei 300 milioane – stații de metrou, achiziții garnituri tren etc, vicele Dan Tarcea a susținut că „specialiștii” vor oferi cele mai bune soluții.

Altfel, administrația nu pare să știe ce să facă cu banii, cel puțin deocamdată.

„Sigur că pot fi făcute câteva stații de metrou, îmi este greu să vă spun în acest moment că vor putea fi făcute cinci sau șepte sau nouă stații de metrou.

Lucru ăsta va fi stabilit de către specialiști, în funcție de banii pe care îi vom primi și în baza studiului de fezabilitate. 

Studiul de fezabilitate trebuie să fie gata până la sfârșitul acestui an, deci mai există încă timp pentru studiul de fezabilitate, el merge înainte cu toată viteza.

La final se va stabili, în funcție de etape și bugetul pe care îl vom avea. 

Aceste chestiuni le vor stabili specialiștii”, a adăugat Tarcea.

Despre derularea lucrărilor de forare pentru studiile geo. Clujul din „sare”

„Un component (sic!) al studiului de fezabilitate sunt și studiile geo. 

Studiul de fezabilitate stabilește traseul, adâncimea și ce anume este în subsol. 

Ori ca să știm ce anume este în subsol, să nu mai găsim vreun drob de sare în subsol, trebuie să fie făcute niște studii geologice serioase. 

Ceea ce se și întâmplă astăzi la Cluj, a punctat Dan Tarcea.

Primăria Cluj-Napoca a înregistrat deja experiențe negative: Podul Porțelanului – un proiect de modernizare care trebuia să fie încheiat deja a rămas blocat din cauza unui „drob de sare”, după cum apreciază vicele Tarcea. Acum, administrația locală trebuie să reia studiile din alți bani publici pentru un proiect blocat. 

De bună seamă și în cazul Podului Porțelanului au fost executate studii geotehnice cât se poate de „serioase”, însă aiurea. 

Ce garanții pot avea clujenii că acest scenariu nu se va repeta și în cazul unui alt proiect  – METROUL?!

Nici o garanție. Iar asta întrucât Clujul pare a fi extrem de bogat în sare.

Ne explică economistul Dan Tarcea: „Clujul are o particularitate. Este un filon de sare care vine de la Câmpia Turzii, Turda, pe la Salina din Turda, Cojocna.

Gândiți-vă! Prinde și-o parte din municipiul Cluj-Napoca. După care merge filonul de sare până la Ocna Dej. 

Practic, sînt soluții tehnice, pentru că specialiștii știu să dea aceste soluții tehnice.

Doar sunt autostrăzi care sunt construite pe sub oceane, pe sub mări, deci sunt soluții tehnice. Ele trebuie să fie doar customizate pentru ceea ce există în subsol”, a explicat vicele Dan Tarcea. 

Argumentul suprem: Eșecul Podul Porțelanului

„La fel și la Podul Porțelanului.

Dacă am fi identificat de la bun început - și cei care au făcut studiile geologice ar fi făcut niște studii geologice serioase – atunci am fi putut identifica că acolo există un zăcământ de sare, pe o parte a malului și atunci am fi putut să gestionăm situația”, a conchis Tarcea. 

Prin urmare, eșecul proiectului de modernizare a Podului Porțelanului rezidă în studiile geo ne-serioase. 

În schimb, pentru metroul din Cluj, studiile geo „serioase” vor face ca proiectul să devină unul real și funcțional, potrivit viceprimarului Dan Ștefan Tarcea. 
 

 

Adauga comentariu